Ce este rezectia apicala In ce situatii este nevoie de rezectia apicala - in situatia in care sunteti diagnosticat(a) cu un granulom la radacina dintelui si doriti sa pastrati dintele, alternativa la rezectia apicala fiind extractia dentara si inlocuirea dintelui cu un implant. - in cazul in care tratamentul endodontic nu se poate finaliza cu succes, de exemplu din cauza unor radacini cu o forma ce nu permite izolarea canalelor - cand nu se pot obtura canalele dentare datorita prezentei unor factori mecanici, obstacole care blocheaza procedura endodontica - daca sunt radacini fracturate, fisurate sau chiar blocate de corpuri straine - uneori obturatia de canal nu are succes: in urma tratamentului si retratamentului endodontic prin tehnici manuale, fara microscop, la radiografia de control se constata o esuare a procedurii si o infectie in varful radacinii (granulom) urmatorul pas este rezectia apicala - daca infectia la varful radacinii dintelui este prea mare si nu poate fi tratata prin accesarea ei prin canalele dentare - rezectia apicala pentru rezolvarea infectiei in cazul unor probleme anatomice: calcifiere pe canalul dentar, canale dentare prea stramte, radacini dentare curbate. - cand s-a aplicat deja o lucrare protetica si nu se poate interveni cu un tratament de endodontie, singura cale de acces fiind prin lateralul dintelui cu o rezectie apicala . Cat dureaza operatia de rezectie apicala si ce discomfort resimt pacientii? Rezectia apicala dureaza intre 30 si 60 de minute pe un dinte. Nu trebuie sa va fie teama de operatia de rezectie apicala . Durerea nu a trebui sa fie prezenta in timpul operatiei si doar ca senzatie usor de suportat dupa rezectia apicala , daca se respecta recomandarile post operatorii de tratament medicamentos. Se recomanda inainte de rezectia apicala evitarea de bauturi din gama celor ce contin cofeina pentru ca acestea cresc nivelul de adrenalina din corp si diminueaza efectul anesteziei din timpul rezectiei apicale . Discomfortul consta in tumefierea (umflarea) zonei operate timp de 2-3 zile si o sensibilitate locala temporara, se resimte ca o senzatie de apasare pe zona operata. Gingia se reface in 7-14 zile dupa rezectia apicala si osul se reface in aproximativ 4 luni. Este posibil sa observati ca pe cusatura se formeaza o substanta albicioasa, aceasta este cel mai probabil ceva normal, adica filamente de fibrina din sangele care circula prin plaga in timpul vindecarii, insa daca va ingrijoreaza acest aspect puteti reveni la un control. Granulomul dentar Este o problema frecvent intalnita in stomatologie, reprezentand o afectiune a pulpei dentare, la nivelul careia se gasesc nervii si vasele de sange care mentin viu dintele. Celulele sistemului imunitar se acumuleaza in jurul unei infectii la baza dintelui, iar acest tesut de protectie nou format se numeste granulom dentar . Daca lasati o carie netratata , infectia evolueaza de la suprafata dintelui, prin radacina catre varful acesteia, adica apexul radicular. In timp se formeaza granulomul dentar care poate fi depistat la vizualizarea unei radiografii detaliate, iar daca amanati foarte mult tratamentul se ajunge de la granulom dentar la un chist apical care se poate infecta si duce la un abces apical. Trebuie sa tratati granulomul dentar fiindca pot aparea complicatii din amanarea vizitei la stomatolog: accesul in sange a bacteriilor si infectarea altui organ, afectarea dintilor invecinat, daca aveti granulom dentar pe maselele din partea superioara poate duce la sinuzita maxilara, pierderea dintelui care are granulom dentar tratamentul final fiind extractia radacinilor acestuia pentru curatarea infectiei. Controlul stomatologic periodic va ajuta foarte mult pentru depistarea la timp a granulomului dentar si tratarea acestuia. Granulomul dentar evolueaza fara simptome de durere si poate fi descoperit doar la inspectarea atenta a unei radiografii recente. Acum speram ca v-am explicat toate notiunile necesare pentru a va face curaj si a trata acest tip de afectiune. Apelati cu incredere la serviciile de chirurgie oro-maxilo-faciala din Neoclinique. Lucram cu cei mai buni specialisti si cele mai noi tipuri de chipamente. Programati-va la o consultatie la chirurgie ca sa primiti o diagnosticare exacta si mai multe lamuriri referitoare la tratamentul necesar.

Ai simțit vreodată o durere scurtă atunci când muști dintr-un aliment mai tare sau când consumi ceva rece ori fierbinte? Dacă da, este posibil să te confrunți cu un dinte fisurat. Fisurile dentare pot fi greu de observat cu ochiul liber, însă netratate la timp pot evolua către fracturi extinse, infecții sau chiar pierderea dintelui. Din fericire, diagnosticul precoce și tratamentul potrivit pot salva dintele și îi pot reda funcționalitatea. Ce înseamnă un dinte fisurat? Un dinte fisurat prezintă o crăpătură la nivelul smalțului sau chiar în structurile profunde ale dintelui. Unele fisuri sunt superficiale și nu provoacă probleme, în timp ce altele se extind spre nerv sau rădăcină și necesită tratament imediat. De multe ori, fisurile sunt invizibile și pot fi identificate doar în cabinetul stomatologic cu ajutorul examenului clinic și al investigațiilor imagistice . Care sunt cele mai frecvente cauze? Există numeroși factori care pot duce la apariția unui dinte fisurat: mușcarea alimentelor foarte dure (gheață, nuci, bomboane tari); traumatismele dentare în urma accidentelor sau loviturilor; scrâșnitul dinților (bruxismul); obturațiile foarte mari care slăbesc structura dintelui; modificările bruște de temperatură (alimente foarte reci urmate de băuturi fierbinți); uzura naturală a dinților odată cu înaintarea în vârstă. În multe cazuri, fisura apare fără ca pacientul să își dea seama exact când s-a produs. Ce simptome pot apărea? Semnele unui dinte fisurat sunt adesea intermitente, ceea ce face diagnosticul mai dificil. Cele mai frecvente simptome sunt: durere la masticație; sensibilitate la rece sau cald; durere atunci când presiunea exercitată pe dinte este eliberată; disconfort ocazional fără o cauză aparentă; inflamația gingiei din jurul dintelui afectat. Uneori, pacientul simte durerea doar la anumite alimente sau în anumite poziții ale maxilarului. De ce este important să nu amâni tratamentul? O fisură netratată se poate extinde în timp. Pe măsură ce aceasta pătrunde mai adânc, bacteriile pot ajunge în pulpa dentară, provocând inflamație sau infecție. În stadii avansate, dintele poate necesita tratament endodontic sau chiar extracție dacă fisura ajunge sub nivelul osului. Cu cât problema este descoperită mai devreme, cu atât șansele de salvare a dintelui sunt mai mari. Cum este diagnosticat un dinte fisurat? În cadrul consultației, medicul stomatolog poate utiliza: examinarea clinică atentă; teste de masticație și presiune; magnificare cu lupă sau microscop; radiografii digitale sau investigații CBCT atunci când este necesar. Uneori, fisura este extrem de fină și necesită echipamente moderne pentru a putea fi identificată corect. Ce opțiuni de tratament există? Tratamentul depinde de dimensiunea și localizarea fisurii. 1. Monitorizarea Fisurile superficiale care afectează doar smalțul pot necesita doar monitorizare periodică. 2. Obturația dentară Pentru fisurile mici, medicul poate reface structura dintelui cu materiale compozite moderne. 3. Coroana dentară Atunci când fisura afectează o porțiune importantă din dinte, coroana dentară protejează structura rămasă și previne extinderea fracturii. 4. Tratamentul de canal Dacă fisura ajunge la nerv și apare inflamația pulpei dentare, tratamentul endodontic poate salva dintele. 5. Extracția În situațiile severe, când fisura se extinde până la rădăcină și dintele nu mai poate fi restaurat, extracția reprezintă singura soluție. Cum poți preveni apariția fisurilor dentare? Câteva obiceiuri simple pot reduce riscul apariției fisurilor: evită să spargi alimente foarte dure cu dinții; poartă gutieră dacă scrâșnești dinții în timpul nopții; tratează la timp cariile și restaurările vechi; mergi periodic la control stomatologic; evită schimbările extreme de temperatură asupra dinților. Un dinte fisurat nu trebuie ignorat, chiar dacă durerea apare doar ocazional. Diagnosticul timpuriu și tratamentul adecvat pot preveni complicațiile și pot salva dintele natural. Dacă observi sensibilitate neobișnuită sau durere la masticație, programează un consult stomatologic cât mai curând. O evaluare realizată la timp poate face diferența dintre un tratament simplu și unul complex. La Neoclinique, folosim tehnologii moderne de diagnostic și tratamente personalizate pentru a identifica și trata din timp fisurile dentare, astfel încât pacienții noștri să își păstreze zâmbetul sănătos și funcțional pentru cât mai mult timp.

Spălatul pe dinți este unul dintre cele mai simple și eficiente obiceiuri pentru menținerea sănătății orale. Cu toate acestea, numeroase persoane cred că este suficient să folosească periuța de două ori pe zi, fără să acorde atenție tehnicii de periaj. În realitate, un periaj realizat incorect poate favoriza acumularea plăcii bacteriene, apariția cariilor, inflamația gingiilor și chiar pierderea dinților pe termen lung. Dacă te întrebi cum te speli corect pe dinți, acest ghid complet îți va explica pas cu pas tehnica recomandată de medicii stomatologi, cele mai frecvente greșeli și sfaturi practice pentru o igienă orală impecabilă. De ce este important periajul dentar corect? În cavitatea orală există milioane de bacterii care formează permanent un strat subțire numit placă bacteriană. Dacă aceasta nu este îndepărtată zilnic, se poate transforma în tartru și poate conduce la: Apariția cariilor dentare; Gingivită și sângerări gingivale; Parodontoză; Respirație urât mirositoare (halitoză); Sensibilitate dentară; Pierderea dinților. Un periaj dentar corect contribuie la îndepărtarea eficientă a plăcii bacteriene și reduce considerabil riscul apariției problemelor dentare. De câte ori pe zi trebuie să te speli pe dinți? Medicii stomatologi recomandă periajul dentar de minimum două ori pe zi: Dimineața, înainte de micul dejun; Seara, înainte de culcare. Periajul de seară este considerat cel mai important deoarece elimină bacteriile și resturile alimentare acumulate pe parcursul întregii zile. În anumite situații, periajul după mesele principale poate aduce beneficii suplimentare, însă este important să fie realizat corect și fără exces. Cât timp trebuie să te speli pe dinți? Durata ideală a periajului este de aproximativ 2 minute. Studiile arată că majoritatea persoanelor se spală pe dinți doar 30-45 de secunde, ceea ce nu este suficient pentru curățarea tuturor suprafețelor dentare. Pentru a respecta timpul recomandat, poți împărți cavitatea orală în patru zone: Arcada superioară dreapta; Arcada superioară stânga; Arcada inferioară dreapta; Arcada inferioară stânga. Acordă aproximativ 30 de secunde fiecărei zone. Cum alegi periuța de dinți potrivită? Periuța de dinți joacă un rol esențial în eficiența periajului. Periuță manuală sau electrică? Atât periuțele manuale, cât și cele electrice pot oferi rezultate excelente atunci când sunt utilizate corect. Periuțele electrice prezintă însă câteva avantaje: Realizează mii de mișcări pe minut; Îndepărtează mai eficient placa bacteriană; Sunt utile persoanelor cu dificultăți de coordonare; Multe modele includ senzori de presiune și cronometru. Ce tip de peri este recomandat? Medicii stomatologi recomandă periuțele cu peri moi (soft). Perii duri pot provoca: Retracții gingivale; Uzura smalțului; Sensibilitate dentară Cum alegi pasta de di nți? O pastă de dinți de calitate trebuie să conțină fluor, ingredient esențial pentru protecția împotriva cariilor. În funcție de nevoile individuale, medicul stomatolog poate recomanda: Pastă pentru dinți sensibili; Pastă pentru controlul tartrului; Pastă pentru sănătatea gingiilor; Pastă pentru albire. Important: pasta de dinți nu poate înlocui tehnica corectă de periaj. Cum te speli corect pe dinți? Tehnica recomandată pas cu pas Pasul 1: Poziționează periuța la 45 de grade Periuța trebuie orientată la aproximativ 45 de grade față de linia gingiei. Această poziție permite curățarea eficientă atât a suprafeței dentare, cât și a zonei dintre dinte și gingie. Pasul 2: Folosește mișcări blânde și controlate Evită mișcările agresive orizontale. În schimb, efectuează mișcări scurte și delicate, de la gingie către dinte. Presiunea excesivă nu curăță mai bine, ci poate afecta gingiile și smalțul. Pasul 3: Curăță suprafața externă a dinților Începe cu suprafețele exterioare ale dinților superiori și inferiori. Asigură-te că periuța ajunge inclusiv la măsele și la ultimii dinți din arcadă. Pasul 4: Curăță suprafața internă Mulți pacienți neglijează partea interioară a dinților. Pentru incisivii frontali, poziționează periuța vertical și realizează mișcări ușoare de sus în jos. Pasul 5: Curăță suprafețele de masticație Pe suprafețele cu care mestecăm alimentele se acumulează frecvent resturi alimentare și bacterii. Curăță-le prin mișcări scurte înainte și înapoi. Pasul 6: Periază limba Limba găzduiește numeroase bacterii responsabile de respirația urât mirositoare. Curățarea limbii trebuie să facă parte din rutina zilnică de igienă orală. Poți utiliza: Periuța de dinți; Un curățător lingual special. Când trebuie să te speli pe dinți după masă? După consumul alimentelor acide, precum: Citrice; Sucuri carbogazoase; Vin; Oțet; Fructe foarte acide, este recomandat să aștepți aproximativ 30 de minute înainte de periaj. Acizii înmoaie temporar smalțul, iar periajul imediat poate favoriza eroziunea acestuia. Folosirea aței dentare: pas esențial pentru o igienă completă Periuța de dinți nu poate curăța eficient spațiile dintre dinți. Ața dentară ajunge exact în aceste zone și îndepărtează: Resturile alimentare; Placa bacteriană interdentară. Se recomandă utilizarea aței dentare cel puțin o dată pe zi, ideal seara. Dușul bucal este util? Da. Dușul bucal poate reprezenta un excelent complement al periajului și al aței dentare. Acesta este recomandat în special pentru: Persoanele cu aparate dentare; Pacienții cu implanturi dentare; Persoanele cu lucrări protetice; Pacienții cu afecțiuni gingivale. Totuși, dușul bucal nu înlocuiește periajul dentar. Apa de gură este necesară? Apa de gură poate aduce beneficii suplimentare prin: Reducerea bacteriilor; Împrospătarea respirației; Protecția împotriva cariilor; Susținerea sănătății gingivale. Pentru alegerea produsului potrivit este recomandată consultarea medicului stomatolog. Cele mai frecvente greșeli atunci când te speli pe dinți Periajul prea agresiv Mulți pacienți cred că o presiune mai mare înseamnă o curățare mai eficientă. În realitate, aceasta poate provoca: Retracții gingivale; Sensibilitate; Uzura smalțului. Periajul prea scurt Sub 2 minute nu este suficient pentru curățarea completă a tuturor suprafețelor dentare. Ignorarea spațiilor interdentare Periajul singur nu poate elimina complet placa bacteriană dintre dinți. Schimbarea rară a periuței Periuța trebuie înlocuită la fiecare 3 luni sau mai devreme dacă perii sunt deteriorați. Neglijarea controalelor stomatologice Chiar și o igienă orală impecabilă trebuie completată de controale periodice. Cum îi învățăm pe copii să se spele corect pe dinți? Educația dentară trebuie începută încă din primii ani de viață. Pentru copii este recomandat: Să folosească periuțe adaptate vârstei; Să fie supravegheați în timpul periajului; Să transforme igiena orală într-o rutină plăcută; Să efectueze controale stomatologice regulate. Obiceiurile formate în copilărie influențează sănătatea orală pentru tot restul vieții. Cât de des trebuie să mergi la stomatolog? Chiar dacă te speli corect pe dinți, controalele stomatologice periodice rămân esențiale. Se recomandă: Consult stomatologic la fiecare 6 luni; Igienizare profesională periodică; Detartraj și periaj profesional atunci când sunt indicate. Vizitele regulate permit depistarea precoce a problemelor dentare și prevenirea tratamentelor complexe și costisitoare. Întrebări frecvente despre periajul dentar Este suficient să mă spăl pe dinți o singură dată pe zi? Nu. Periajul trebuie efectuat de minimum două ori pe zi pentru a controla eficient placa bacteriană. Pot folosi aceeași periuță mai mult de 3 luni? Nu este recomandat. Perii uzați devin mai puțin eficienți și pot favoriza acumularea bacteriilor. Este normal să îmi sângereze gingiile la periaj? Sângerarea gingivală poate indica o inflamație a gingiilor și necesită evaluare stomatologică. Periuța electrică este mai bună decât cea manuală? În multe situații, da. Totuși, cea mai importantă este tehnica de periaj și consecvența. Concluzie A învăța cum să te speli corect pe dinți reprezintă unul dintre cele mai importante lucruri pe care le poți face pentru sănătatea ta orală. Un periaj realizat corect, de două ori pe zi, completat de folosirea aței dentare, controale stomatologice regulate și igienizări profesionale, poate preveni majoritatea problemelor dentare și gingivale. Dacă dorești o evaluare completă a sănătății orale sau ai nevoie de recomandări personalizate privind igiena dentară, echipa ArtisDenta este pregătită să te ajute. Programează-te acum la ArtisDenta și află cum îți poți menține zâmbetul sănătos pe termen lung.  Sună la 0787 838 575 și rezervă o consultație!

Ce faci când simți că ți se mișcă dinții și ți-e teamă că îi pierzi pe toți Puține senzații sperie mai mult decât aceea că ți se mișcă dinții. De multe ori, primul gând este: ·        „ O să îi pierd pe toți ” ·        sau „ Ajung sigur la proteză ”. Mulți oameni amână consultul tocmai din această frică. Preferă să nu știe, cu speranța că „poate nu e chiar așa grav”. Din păcate, amânarea nu oprește problema , ci doar o lasă să avanseze în liniște. În rândurile de mai jos îți explicăm, pe limba tuturor: ·        ce înseamnă de fapt când dinții se mișcă, ·        ce facem la consult, ·        și cum arată un plan realist, pe pași, astfel încât să nu pleci cu un verdict, ci cu o direcție clară. 1. De ce încep să se miște dinții Dinții nu se mișcă „din senin”. În cele mai multe cazuri, în spate stă: ·        o problemă de gingie și os (parodontoză), ·        sau o combinație de factori : ·        igienă insuficientă, ·        lucrări vechi, ·        poziție greșită a dinților, ·        forțe dezechilibrate la mușcătură. Pe scurt: fundația dinților – gingia și osul – începe să slăbească. Chiar dacă smalțul poate arăta bine, ceea ce ține dintele în os nu mai este la fel de solid. De aici apare senzația de mobilitate , de „joc” la anumite dinți. Important este să înțelegi că: ·        nu toți dinții ajung în același stadiu în același timp. ·        unii pot fi salvați, ·        alții sunt pe limită, ·        unii sunt deja pierduți. Consultul este primul pas ca să separăm clar aceste categorii. 2. Cum arată un consult serios pentru dinți care se mișcă La un astfel de consult, nu ne uităm doar „din mers”. De obicei facem: ·        discuție detaliată ·        despre ce simți, ·        de când au apărut simptomele, ·        ce tratamente ai mai făcut; ·        examinare atentă a gingiilor și a fiecărui dinte , inclusiv testarea mobilității; ·        evaluarea mușcăturii și a lucrărilor existente ; ·        recomandarea de radiografii sau CBCT , ca să vedem cum arată osul și rădăcinile. Abia după ce avem toate aceste informații putem spune, cu o minimă corectitudine: ·        cât este „de rău” , ·        și unde mai există șanse reale de salvare. 3. De la „îi pierd pe toți” la „ce se poate salva și ce nu” Unul dintre cele mai importante lucruri pe care le facem este să punem pe hârtie, clar: ·        ce dinți mai pot fi salvați , ·        ce dinți sunt pe limită și au nevoie de monitorizare și tratament atent, ·        ce dinți nu mai au prognostic bun și trebuie înlocuiți. Asta ne permite să construim un plan pe pași: 1.       Stabilizarea infecțiilor și a zonelor foarte inflamate; 2.       Protejarea și tratarea dinților care pot fi păstrați; 3.       Înlocuirea, la nevoie, a dinților pierduți cu soluții pe implanturi sau alte tipuri de lucrări; 4.       Întreținerea pe termen lung. Chiar dacă sună tehnic, realitatea este simplă: nu decidem „totul sau nimic” , ci gestionăm fiecare zonă în funcție de șansele ei reale. 4. Ce se întâmplă dacă tot amâni consultul Cu cât amâni mai mult, cu atât ai mai puțin os și mai puține opțiuni. Riscurile amânării: ·        dinți care puteau fi salvați ajung în punct fără întoarcere; ·        osul se retrage , ceea ce face mai greu și mai scump un viitor plan pe implanturi; ·        apar infecții și episoade dureroase care te trimit de urgență la dentist, exact cum nu îți doreai. Consultul nu schimbă trecutul, dar schimbă viitorul din momentul în care alegi să acționezi. Chiar dacă situația nu este perfectă, este întotdeauna mai bine să știi exact unde ești decât să ghicești. 5. Când are sens să vii la consult dacă ți se mișcă dinții Ar fi bine să nu mai amâni dacă: ·        simți clar că unul sau mai mulți dinți s-au mișcat față de cum erau acum câteva luni; ·        ai sângerări frecvente la periaj sau când mănânci; ·        ai senzația că anumite zone „ lucrează ” sau „ joacă ” la mestecat; ·        ai lucrări vechi în zone unde dinții se mișcă; ·        ai în familie istoric de parodontoză și vezi semne similare la tine. Nu este nevoie să aștepți: ·        să se miște toți dinții, ·        sau să se rupă ceva, ca să „merite” să vii. Cu cât vii mai devreme, cu atât mai multe uși rămân deschise. Concluzie  Senzația că ți se mișcă dinții și frica de a-i pierde pe toți nu dispar dacă le ignori. Ce poate schimba situația este un consult făcut calm, serios , în care: ·        vezi negru pe alb ce se poate salva , ·        ce nu, ·        și în ce ordine au sens pașii. Nu îți putem promite că putem salva tot, dar îți putem promite că: ·        vei pleca știind unde ești și ce opțiuni ai, ·        nu cu gândul vag că „sigur e rău”. Dacă te regăsești în una dintre situațiile de mai sus și simți că e momentul să nu mai amâni, scrie-ne CONSULT în mesaj privat sau sună la 0723 772 065 și stabilim o vizită la Alpin Dent, în Sinaia , în care punem pe hârtie exact situația ta și următorul pas logic.