In cadrul laboratorului de radiologie dentara Neoclinique , pot fi efectuate diverse investigatii radiologice, inclusiv tomografie dentara 3D, de cea mai inalta calitate, considerata varful de lance in domeniu.   Investigatiile radiologice pot fi de mai multe tipuri : 2D : -   intraorale .  In functie de aparatura folosita, radiografiile dentare intraorale pot fi de doua feluri, clasice sau digitale. Aparatura radiologica digitala emite o doza de radiatii cu pana la 80% mai mica decat cea clasica, avand avantajul unui timp scurt de expunere si riscul minim de iradire.                         -    extraorale  (radiografii, telegrafii si tomografii) -  prezinta doar localizarea dintilor si inaltimea osului aleveolar, dar nu ofera informatii privind grosimea sau forma osului alveolar. 3D ( tomografie dentara 3D ) - prezinta informatii pretioase si anume osul asa cum este in realitate si ofera imagini tridimensionale, axiale, sagitale si panoramice ale arcadei dentare. Aceste imagini tridimensionale permit medicului dentist sa vizualize, sa masoare si sa planifice cu acuratete viitorul plan de trament, excluzand multiple riscuri. Tomograful computerizat 3D reprezinta cea mai inalta tehnologie digitala, ce ofera acuratete maxima in diagnosticarea unei afectiuni maxilo-faciale, oferind posibilitatea de cartografiere digitala, de la suprafete milimetrice, pana la intreaga suprafata intracraniana. Folosind un fascicul conic de raze X, mai degraba decat un fascicul liniar conventional in forma de evantai, scanerul se invarteste o singura data in jurul pacientului, pentru a capta aceste imagini in plan multiplu. De aici si denumirea generica de “Cone Beam Computed Tomography” (CBCT). Cu un software de imagistica, informatiile pot fi recreate, pentru a furniza imagini 3D, ce pot fi manipulate pentru a arata diverse unghiuri, cu adancimi si grosimi variabile si pot selecta anumite tesuturi. O tomografie dentara 3D permite inregistrarea structurilor mandibulare si maxilare intr-o singura captura, realizata de un fascicul conic de raze X . Spre deosebire de tomografia dentara computerizata, care furnizeaza imagini 2D, cea cu fascicul conic ofera imagini tridimensionale complete, fara distorsiuni si suprapuneri si permite efectuarea unor masuratori mult mai precise. Imaginea este reconstruita fara distorsiuni, mariri, micsorari si suprapuneri, permitand astfel masuratori precise ale relatiilor dintre tesuturi. Diferenta dintre radiografia panoramica si o tomografie dentara 3D consta in faptul ca prima poate fi marita, in timp ce a doua permite rotirea imaginii si studierea danturii, din toate unghiurile posibile. Avantaje ale tomografiei dentare 3D : Spre deosebire de radiografiile obisnuite, CT poate distinge intre multe tipuri de tesuturi, inclusiv os, dinti, nervi si tesut moale.  Este neinvaziva, putand elimina necesitatea chirurgiei exploratorii in unele cazuri.  Scanare foarte scurta: doza minima de radiatii si minim de timp necesar efectuarii. Deoarece o singura rotire a cupolei in jurul capului pacientului este suficienta pentru a obtine o reprezentare tridimensionala, timpul de expunere este de numai cateva secunde (5-12 secunde in functie de volumul necesar) iar acest lucru se traduce printr-o doza de radiatii mult mai mica, incomparabila cu doza emisa de un tomograf clasic, utilizat in activitatea medicala (minute intregi pentru un volum similar din regiunea capului).  Poate identifica efectele afectiunilor precum infectiile sau tumorile.  Reproduce tridimensional structurile dure ale maxilarelor (oase si dinti). Imaginile sunt precise, clare si la scara 1:1.  Aparatura cu care se efectueaza tomografiile dentare 3D este noua, performanta, prevazuta cu multe sisteme de filtrare a radiatiei X, iar doza de radiatii este ajustabila, in functie de aria investigata si greutatea/varsta/sexul pacientului.  Fara senzatie de claustrofobie, spre deosebire de tomografia medicala, care implica investigarea in pozitie orizontala , pacientul fiind introdus intr-un tub ingust, pentru minute bune. Aceasta poate provoca la unii pacienti claustrofobie si senzatie de panica. Orice tomografie dentara 3D se realizeaza cu pacientul in pozitie vertical (in picioare) si dureaza cateva secunde. Permite realizarea unui plan de tratament correct. Un diagnostic precis, bazat pe imagini si masuratori exacte si coroborat cu cunostinte profesionale temeinice va conduce la elaborarea unui plan de tratament corect, sigur si cu riscuri minime pentru pacient. Planificarea virtuala a implanturilor – programele cu care sunt dotate tomografele permit inserarea virtuala a implantului dorit, la scara 1:1, chiar inaintea operatiei. Astfel, medicul stie dinainte ce diametru si lungime de implant dentar sa aleaga, care este pozitia si unghiul optim de inserare a acestuia si daca exista sau nu volum osos suficient pentru inserarea sa. Arie de aplicabilitate larga, in majoritatea domeniilor medicinei stomatologice. Neoclinique este dotata cu echipamente de ultima generatie, softuri si tehnologii de inalta clasa, ce permit diagnosticari precise si tratamente de success. Te invitam sa experimentezi calitatea.

Când oamenii se gândesc la aparatul dentar , primul lucru care le vine în minte este, de obicei, partea estetică: dinți mai drepți și un zâmbet mai frumos. În realitate însă, tratamentele ortodontice înseamnă mult mai mult decât atât. De cele mai multe ori, aparatul dentar este recomandat pentru corectarea unor afecțiuni care pot influența sănătatea orală, funcționalitatea danturii și chiar confortul de zi cu zi. Ortodonția modernă nu urmărește doar alinierea dinților, ci și obținerea unui echilibru corect între dinți, maxilare și mușcătură. Ce este ortodonția? Ortodonția este ramura stomatologiei care se ocupă cu diagnosticarea, prevenirea și tratarea problemelor de poziționare a dinților și maxilarelor. Un tratament ortodontic corect planificat poate contribui la: îmbunătățirea masticației reducerea riscului de uzură dentară facilitarea igienizării corecte reducerea presiunii exercitate asupra anumitor dinți îmbunătățirea funcționalității întregii danturi Cele mai frecvente afecțiuni ortodontice 1. Dinți înghesuiți Una dintre cele mai întâlnite probleme ortodontice este înghesuirea dentară. Aceasta apare atunci când nu există suficient spațiu pe arcadă pentru alinierea corectă a dinților. Pe lângă aspectul estetic, înghesuirea poate duce la: dificultăți în igienizarea corectă acumularea plăcii bacteriene risc crescut de carii și afecțiuni gingivale uzură dentară inegală Aparatul dentar ajută la repoziționarea treptată a dinților și la obținerea unei alinieri corecte. 2. Spații mari între dinți (diasteme) În unele cazuri, problema nu este lipsa spațiului, ci excesul acestuia. Spațiile prea mari dintre dinți pot influența: estetica zâmbetului mușcătura stabilitatea anumitor dinți Tratamentul ortodontic poate închide aceste spații și poate reda armonia dentară. 3. Mușcătura incorectă Mușcătura reprezintă modul în care dinții superiori și inferiori se întâlnesc atunci când închidem gura. Atunci când această relație nu este corectă, pot apărea probleme precum: dificultăți de masticație tensiune la nivelul maxilarului dureri articulare uzură excesivă a anumitor dinți Există mai multe tipuri de mușcături incorecte: ocluzie adâncă ocluzie deschisă prognatism retrognatism mușcătură încrucișată Aparatul dentar poate contribui la corectarea acestor probleme și la restabilirea unei funcționalități corecte. 4. Probleme de aliniere ale maxilarelor Uneori, problema ortodontică nu ține doar de poziția dinților, ci și de dezvoltarea maxilarelor. Aceste situații pot influența: profilul facial respirația masticația vorbirea În funcție de severitate, tratamentul poate include: aparat dentar dispozitive ortodontice speciale colaborare interdisciplinară cu alte specialități stomatologice 5. Uzura dentară cauzată de poziționarea incorectă Atunci când dinții nu sunt aliniați corect, anumite zone suportă presiune excesivă în timpul masticației. În timp, acest lucru poate duce la: fisuri dentare sensibilitate tocirea smalțului probleme articulare Corectarea poziției dinților ajută la distribuirea uniformă a forțelor și la protejarea danturii pe termen lung. La ce vârstă poate fi purtat aparatul dentar? Tratamentul ortodontic nu este destinat doar copiilor și adolescenților. Astăzi, tot mai mulți adulți aleg să își corecteze problemele ortodontice, atât din motive estetice, cât și funcționale. În funcție de caz, medicul ortodont poate recomanda: aparate dentare metalice aparate ceramice gutiere transparente soluții personalizate adaptate stilului de viață al pacientului De ce este importantă evaluarea ortodontică? Multe probleme ortodontice evoluează în timp și devin mai complexe dacă sunt ignorate. De aceea, evaluarea realizată de medicul ortodont este esențială pentru: identificarea corectă a problemelor stabilirea momentului optim pentru tratament prevenirea complicațiilor ulterioare În plus, tehnologia digitală modernă permite astăzi o planificare mult mai precisă și predictibilă a tratamentelor ortodontice. Ortodonția înseamnă mai mult decât estetică. Un zâmbet armonios este important, dar adevărata valoare a tratamentului ortodontic merge mult mai departe. Ortodonția contribuie la: sănătatea orală pe termen lung funcționalitatea corectă a danturii confort în viața de zi cu zi încredere în sine Dacă vrei să afli dacă ai nevoie de un tratament ortodontic, programează o consultație . Echipa Neoclinique îți va oferi o evaluare completă și un plan de tratament adaptat nevoilor tale.

Molarii de minte, cunoscuți și sub denumirea de măsele de minte sau al treilea molar, reprezintă una dintre cele mai frevente cauze de durere dentară, inflamații și complicații orale la adulți. Mulți pacienți se întreabă dacă molarii de minte trebuie scoși întotdeauna sau dacă există situații în care pot rămâne pe arcadă fără probleme. Răspunsul corect este: nu, molarii de minte nu trebuie extrași în toate cazurile. Totuși, în foarte multe situații, aceștia produc probleme care fac necesară extracția. Decizia se ia întotdeauna în urma unui consult stomatologic și a unei radiografii dentare. În acest articol vei afla: ce sunt molarii de minte; de ce apar probleme atât de des; când trebuie scoși; când pot fi păstrați; ce riscuri există dacă amâni extracția; cum decurge intervenția; cât durează recuperarea; ce trebuie să faci după extracție. Ce sunt molarii de minte? Molarii de minte sunt ultimii dinți care erup pe arcadă. De regulă, apar între 17 și 25 de ani, însă există persoane la care nu erup niciodată sau rămân complet incluși în os. Un adult poate avea până la 4 molari de minte: doi pe maxilar; doi pe mandibulă. În trecut, acești dinți aveau un rol important în masticație, deoarece alimentația era mult mai dură și uza rapid dinții. Astăzi însă, maxilarul uman este mai mic, iar spațiul disponibil pentru erupția molarilor de minte este adesea insuficient. De aici apar cele mai multe complicații. Molarii de minte trebuie scoși întotdeauna? Nu. Dacă molarul de minte: este complet erupt; are poziție corectă; poate fi igienizat eficient; nu produce durere; nu afectează ceilalți dinți; nu provoacă infecții sau carii, atunci el poate fi păstrat și monitorizat periodic. Problema este că foarte mulți molari de minte nu erup corect și rămân: parțial incluși; complet incluși; înclinați; blocați în os; orientați spre dintele vecin. În aceste situații, extracția devine adesea recomandarea corectă pentru prevenirea complicațiilor. De ce creează molarii de minte atât de multe probleme? 1. Lipsa spațiului pe arcadă Cel mai frecvent motiv este lipsa spațiului. Molarul încearcă să erupă, însă nu are loc suficient și rămâne blocat. Acest lucru poate provoca: durere; presiune; inflamație gingivală; deplasarea dinților; afectarea rădăcinilor vecine. 2. Erupția parțială Uneori, molarul iese doar parțial prin gingie. În jurul lui se creează un spațiu unde se acumulează: bacterii; resturi alimentare; placă bacteriană. Apare astfel pericoronarita — o infecție dureroasă a gingiei din jurul măselei de minte. 3. Poziția anormală Molarii de minte pot crește: orizontal; oblic; spre obraz; spre rădăcina molarului vecin. Aceste poziții anormale pot produce: distrugerea dintelui vecin; carii ascunse; chisturi; infecții; dureri cronice. 4. Igienizarea dificilă Fiind situați foarte în spate, molarii de minte sunt greu de curățat corect. Din acest motiv: dezvoltă frecvent carii; pot provoca halitoză (respirație urât mirositoare); favorizează inflamația gingiilor. Când trebuie scoși molarii de minte? Există mai multe situații clare în care extracția este recomandată. 1. Durere sau inflamație repetată Dacă măseaua de minte provoacă: durere; umflătură; dificultăți la mestecat; dificultăți la deschiderea gurii, atunci este foarte probabil să necesite extracție. Infecțiile recurente tind să se agraveze în timp. 2. Infecție gingivală (pericoronarită) Aceasta este una dintre cele mai frecvente complicații. Simptomele includ: gingie inflamată; durere pulsatilă; puroi; gust neplăcut; febră; ganglioni inflamați. Fără tratament, infecția se poate extinde. 3. Carie pe molarul de minte sau pe dintele vecin Molarii incluși sau semi-incluși favorizează apariția cariilor greu de observat. Uneori, dintele vecin este afectat mai grav decât molarul de minte. 4. Distrugerea molarului vecin Un molar de minte înclinat poate împinge constant în dintele din față și poate produce: resorbție radiculară; carii între dinți; pierdere osoasă. 5. Chisturi sau complicații osoase În jurul molarilor incluși se pot forma chisturi dentare care distrug osul și afectează structurile vecine. 6. Probleme ortodontice În unele cazuri, medicul ortodont poate recomanda extracția pentru: prevenirea înghesuirii dentare; menținerea rezultatului după aparat dentar. 7. Molari incluși complet în os Chiar dacă nu doare, un molar inclus poate necesita monitorizare sau extracție preventivă dacă există risc de complicații. Când NU este necesară extracția molarului de minte? Un molar de minte poate fi păstrat dacă: este sănătos; erupt complet; funcțional; ușor de curățat; nu produce simptome; nu afectează alți dinți. În aceste cazuri, medicul stomatolog poate recomanda doar controale periodice și radiografii de monitorizare. Este mai bine să scoți molarii de minte preventiv? Aceasta este una dintre cele mai discutate întrebări în stomatologie. În multe cazuri, extracția preventivă este recomandată deoarece: recuperarea este mai ușoară la vârste tinere; rădăcinile sunt mai puțin dezvoltate; osul este mai elastic; riscul de complicații este mai mic. În plus, un molar inclus care nu doare acum poate provoca probleme serioase mai târziu. Totuși, decizia trebuie luată individual, în funcție de: poziția dintelui; vârsta pacientului; riscul de complicații; starea generală de sănătate orală. Cum se stabilește dacă molarul de minte trebuie extras? Medicul stomatolog va realiza: consultația clinică; radiografie panoramică; uneori CBCT dentar (computer tomograf). Aceste investigații arată: poziția exactă a molarului; relația cu nervul mandibular; gradul de incluziune; eventualele complicații existente. Cum decurge extracția molarului de minte? Mulți pacienți amână intervenția din cauza fricii. În realitate, extracția modernă este mult mai confortabilă decât își imaginează majoritatea oamenilor. Extracția simplă Dacă molarul este erupt complet, extracția se realizează similar unei extracții dentare obișnuite. Extracția chirurgicală Pentru molarii incluși sau semi-incluși: se face anestezie locală; medicul deschide gingia; uneori dintele este secționat; molarul este îndepărtat cu grijă; zona este suturată. Intervenția este nedureroasă datorită anesteziei moderne. Cât durează recuperarea după extracția molarului de minte? Recuperarea diferă de la caz la caz, însă în general: disconfortul major durează 2-3 zile; umflătura scade în aproximativ o săptămână; vindecarea gingiei durează câteva săptămâni. În cazul extracțiilor complicate, recuperarea poate dura mai mult. Ce trebuie să faci după extracție? Pentru o vindecare rapidă: aplică gheață în primele ore; evită alimentele fierbinți; nu fuma; nu consuma alcool; evită efortul fizic intens; respectă tratamentul recomandat; menține o igienă orală atentă. Ce NU trebuie să faci după extracție? Evită: clătirea energică; folosirea paiului; atingerea plăgii; alimentele dure sau crocante. Aceste obiceiuri pot disloca cheagul și pot provoca alveolită, una dintre cele mai dureroase complicații postextracționale. Ce se întâmplă dacă nu scoți un molar de minte problematic? Amânarea poate duce la: infecții repetate; dureri severe; abcese; distrugerea dinților vecini; tratamente complexe și costisitoare; dificultăți mai mari la extracție odată cu înaintarea în vârstă. Extracția molarului de minte este periculoasă? În mâinile unui medic experimentat, extracția este o procedură sigură. Complicațiile sunt rare, dar pot include: sângerare; infecție; alveolită; umflătură; afectarea temporară a nervului mandibular în cazuri complexe. De aceea, este important ca intervenția să fie realizată într-o clinică stomatologică modernă, după investigații complete. Întrebări frecvente despre molarii de minte Molarii de minte mută dinții? Pot contribui la înghesuirea dentară, însă nu sunt singura cauză. Toți oamenii au molari de minte? Nu. Unele persoane nu dezvoltă deloc unul sau mai mulți molari de minte. Extracția doare? Nu în timpul procedurii, deoarece se face cu anestezie locală. Se pot scoate toți odată? Da, în anumite situații, medicul poate recomanda extracția mai multor molari în aceeași ședință. La ce vârstă este cel mai bine să fie scoși? De regulă, între 17 și 25 de ani, când recuperarea este mai rapidă. Concluzie Molarii de minte nu trebuie scoși întotdeauna, însă trebuie evaluați corect și monitorizați periodic. Dacă sunt incluși, provoacă dureri, infecții sau afectează ceilalți dinți, extracția este de cele mai multe ori cea mai sigură și sănătoasă soluție. Un consult stomatologic și o radiografie panoramică pot stabili rapid dacă măseaua de minte trebuie păstrată sau extrasă. Dacă ai dureri, inflamații sau vrei să verifici poziția molarilor de minte, programează-te la ArtisDenta pentru o evaluare completă. Sună acum la 0787 838 575 și află cea mai bună soluție pentru sănătatea zâmbetului tău.  

Periuța de dinți este unul dintre cele mai importante instrumente pentru menținerea sănătății orale. Totuși, foarte multe persoane folosesc aceeași periuță prea mult timp, fără să știe că acest obicei poate favoriza acumularea bacteriilor, apariția cariilor, inflamarea gingiilor și respirația neplăcută. Una dintre cele mai frecvente întrebări pe care medicii stomatologi o primesc este: „La cât timp trebuie schimbată periuța de dinți?”. Răspunsul scurt este: la aproximativ 3 luni. Însă există multe situații în care aceasta trebuie schimbată mai devreme. În acest articol vei afla: la cât timp se schimbă periuța de dinți; cum îți dai seama că trebuie înlocuită; ce riscuri există dacă folosești o periuță uzată; cât de des se schimbă capătul periuței electrice; cum să alegi corect o periuță de dinți; ce recomandă medicii stomatologi pentru o igienă orală eficientă. La cât timp trebuie schimbată periuța de dinți? Medicii stomatologi recomandă schimbarea periuței de dinți o dată la 3 luni. Această recomandare este valabilă atât pentru periuțele manuale, cât și pentru capetele periuțelor electrice. După aproximativ 90 de zile de utilizare: perii încep să se deformeze; eficiența curățării scade; bacteriile se acumulează mai ușor; crește riscul de iritare a gingiilor. O periuță uzată nu mai poate îndepărta eficient placa bacteriană și resturile alimentare, chiar dacă te speli corect pe dinți. Cum îți dai seama că trebuie schimbată periuța de dinți? Uneori, periuța trebuie înlocuită chiar înainte de cele 3 luni. Există câteva semne clare care indică faptul că nu mai este eficientă: Perii sunt îndoiți sau răsfirați Acesta este cel mai evident semn. Perii uzați nu mai curăță eficient suprafața dinților și pot răni gingiile. Periuța și-a schimbat culoarea Multe periuțe moderne au indicatori de culoare care se estompează în timp. Când culoarea dispare, este momentul să o schimbi. Ai fost răcit sau ai avut o infecție După gripă, răceală, amigdalită, COVID-19 sau alte infecții, este recomandat să schimbi imediat periuța pentru a evita reinfectarea. Apare miros neplăcut Dacă periuța dezvoltă un miros neobișnuit chiar și după clătire, înseamnă că bacteriile și microorganismele s-au acumulat excesiv. Te speli agresiv pe dinți Persoanele care aplică presiune mare în timpul periajului uzează perii mult mai rapid și pot avea nevoie să schimbe periuța chiar și la 1-2 luni. Ce se întâmplă dacă nu schimbi periuța de dinți la timp? Folosirea unei periuțe vechi poate avea consecințe serioase asupra sănătății orale. Curățare ineficientă Perii uzați nu mai îndepărtează eficient placa bacteriană. Astfel, crește riscul de: carii; tartru; gingivită; boală parodontală. Acumulare de bacterii Periuța de dinți este expusă constant la bacterii, salivă și umezeală. În timp, devine un mediu ideal pentru dezvoltarea microorganismelor. Iritarea gingiilor Perii deformați pot traumatiza gingiile și pot contribui la retracții gingivale sau sângerări. Respirație urât mirositoare O periuță contaminată poate contribui la halitoză și la senzația persistentă de gust neplăcut. La cât timp se schimbă capătul periuței electrice? Capătul periuței electrice trebuie schimbat la fiecare 3 luni, exact ca în cazul unei periuțe clasice. Totuși, există situații în care acesta trebuie înlocuit mai devreme: perii sunt deteriorați; indicatorul de culoare s-a estompat; ai avut o infecție; observi scăderea eficienței curățării. Mulți producători recomandă folosirea exclusivă a capetelor originale pentru a menține performanța optimă a periuței electrice. Este mai bună periuța manuală sau cea electrică? Atât periuțele manuale, cât și cele electrice pot fi eficiente dacă sunt folosite corect. Totuși, studiile arată că periuțele electrice pot îndepărta mai eficient placa bacteriană și pot reduce riscul de gingivită. Avantajele periuței electrice mișcări constante și corecte; curățare mai eficientă; timer integrat pentru timpul optim de periaj; ideale pentru persoane cu aparat dentar; utile pentru copii sau persoane cu mobilitate redusă. Avantajele periuței manuale cost mai redus; accesibilitate; ușor de transportat; eficientă dacă tehnica este corectă. Alegerea depinde de nevoile fiecărei persoane și de recomandarea medicului stomatolog. Cum alegi corect periuța de dinți? O periuță bună trebuie să fie eficientă, dar și blândă cu gingiile și smalțul dentar. Capăt de dimensiune potrivită Capul periuței trebuie să poată ajunge ușor în toate zonele cavității orale, inclusiv la molari. Mâner confortabil Un mâner ergonomic ajută la controlul corect al mișcărilor în timpul periajului. Evită periuțele foarte dure Mulți oameni cred că o periuță tare curăță mai bine. În realitate, aceasta poate provoca: sensibilitate dentară; retracție gingivală; uzura smalțului. Cum se păstrează corect periuța de dinți? Îngrijirea corectă a periuței este la fel de importantă ca schimbarea ei regulată. Clătește bine periuța după fiecare utilizare Resturile de pastă și bacteriile trebuie îndepărtate complet. Depozitează periuța în poziție verticală Aceasta permite uscarea eficientă și reduce dezvoltarea bacteriilor. Nu păstra periuța în recipiente închise permanent Mediul umed favorizează proliferarea microorganismelor. Evită contactul cu alte periuțe Periuțele care se ating pot transfera bacterii între ele. Cât timp trebuie să dureze periajul dentar? Un periaj corect trebuie să dureze minimum 2 minute, de două ori pe zi: dimineața; seara, înainte de culcare. Ideal este să folosești: periuță de dinți potrivită; pastă cu fluor; ață dentară; apă de gură recomandată de medicul stomatolog. Greșeli frecvente legate de folosirea periuței de dinți Folosirea periuței prea mult timp Una dintre cele mai frecvente greșeli. Periaj agresiv Presiunea excesivă nu curăță mai bine și poate afecta gingiile. Clătirea insuficientă Periuța trebuie curățată bine după fiecare utilizare. Folosirea aceleiași periuțe în timpul bolilor Acest obicei poate favoriza reinfectarea. Întrebări frecvente despre schimbarea periuței de dinți Pot folosi periuța mai mult de 3 luni dacă arată bine? Nu este recomandat. Chiar dacă aspectul pare bun, bacteriile și uzura microscopică există. Copiii trebuie să schimbe periuța mai des? Da. Copiii tind să roadă și să deterioreze perii mai rapid. Este necesară dezinfectarea periuței? În general, clătirea și uscarea corectă sunt suficiente. Nu este necesară dezinfectarea zilnică. Când trebuie schimbată periuța după o răceală? Imediat după vindecare. Concluzie Schimbarea regulată a periuței de dinți este esențială pentru menținerea unei igiene orale corecte și pentru prevenirea problemelor dentare. În general, periuța trebuie înlocuită la fiecare 3 luni, însă există situații în care este necesară schimbarea mai rapidă. O periuță uzată nu mai curăță eficient, poate acumula bacterii și poate afecta sănătatea gingiilor și a dinților. Împreună cu un periaj corect și controale stomatologice regulate, alegerea și schimbarea la timp a periuței contribuie semnificativ la sănătatea orală pe termen lung. Dacă ai întrebări despre igiena orală corectă sau vrei un control stomatologic complet, echipa ArtisDenta te așteaptă la o consultație. Programează-te acum la 0787 838 575 și află care sunt cele mai bune soluții pentru sănătatea zâmbetului tău.