Molarii de minte sunt, probabil, dinții despre care circulă cele mai multe mituri. Mulți oameni cred că aceștia trebuie extrași imediat ce apar, în timp ce alții îi păstrează ani la rând fără să știe dacă reprezintă sau nu un risc pentru sănătatea orală. Adevărul este că nu toți molarii de minte trebuie scoși. În multe situații, ei pot rămâne pe arcadă fără să creeze probleme. În alte cazuri însă, extracția este cea mai bună soluție pentru a preveni complicații serioase. În acest articol vei afla când este necesară extracția molarilor de minte, când pot fi păstrați, ce riscuri există dacă sunt ignorați și cum se stabilește cea mai bună variantă de tratament.   Ce sunt molarii de minte? Molarii de minte sunt ultimii dinți permanenți care erup pe arcade. De regulă, apar între 17 și 25 de ani, motiv pentru care sunt cunoscuți și drept "al treilea molar". Majoritatea oamenilor au patru molari de minte: doi pe maxilar; doi pe mandibulă. Totuși, există persoane care au doar unul sau doi, iar altele nu dezvoltă deloc molari de minte, fără ca acest lucru să reprezinte o problemă.   Este obligatoriu să fie scoși? Răspunsul simplu este: nu. Nu există o regulă care să spună că toți molarii de minte trebuie extrași. Dacă molarul: a erupt complet; este poziționat corect; poate fi curățat eficient; participă normal la masticație; nu provoacă durere; nu afectează ceilalți dinți, atunci nu există, în general, un motiv pentru extracție. Decizia se ia întotdeauna individual, după un consult clinic și o radiografie panoramică sau, în anumite situații, un examen CBCT.   De ce apar problemele cu molarii de minte? În trecut, maxilarul uman era mai mare, iar dieta necesita o masticație intensă. Astăzi, din cauza modificărilor evolutive și alimentației moderne, spațiul disponibil pe arcade este adesea insuficient. Rezultatul? Molarii de minte nu mai au loc să erupă normal. Ei pot rămâne: complet incluși în os; parțial acoperiți de gingie; înclinați spre dintele vecin; orientați orizontal; rotiți; blocați sub gingie. Aceste situații pot genera numeroase probleme.   Când este recomandată extracția molarului de minte? 1. Durere repetată Dacă apar episoade repetate de durere în zona posterioară a maxilarului sau mandibulei, este posibil ca molarul de minte să nu erupă corect. Durerea poate fi: constantă; pulsatilă; la masticație; la deschiderea gurii; iradiată spre ureche sau tâmplă.   2. Pericoronita Este una dintre cele mai frecvente complicații. Atunci când molarul erupe doar parțial, gingia rămâne peste o parte din dinte. Sub această gingie se acumulează: bacterii; resturi alimentare; placă bacteriană. Apare inflamația, iar pacientul poate prezenta: gingie umflată; durere intensă; respirație urât mirositoare; gust neplăcut; dificultate la înghițire; dificultate la deschiderea gurii. Pericoronita poate reapărea de mai multe ori dacă molarul nu este extras.   3. Carii pe molarul de minte Poziția dificilă face igienizarea aproape imposibilă. Astfel, molarul poate dezvolta carii extinse care nu mai pot fi tratate conservator.   4. Carii pe molarul din față Mulți pacienți sunt surprinși să afle că problema nu este molarul de minte, ci dintele aflat în fața lui. Atunci când molarul de minte este înclinat, acesta poate reține bacterii între cei doi dinți. Rezultatul poate fi apariția unei carii profunde pe molarul doi, un dinte foarte important pentru masticație. În unele cazuri, acesta poate necesita tratament de canal sau chiar extracție.   5. Chisturi dentare Un molar inclus poate favoriza apariția unor chisturi în jurul coroanei. Acestea pot: distruge osul; deplasa alți dinți; necesita intervenții chirurgicale mai complexe. De aceea, monitorizarea radiologică este importantă.   6. Afectarea tratamentului ortodontic După purtarea aparatului dentar, medicul poate recomanda extracția anumitor molari de minte dacă aceștia riscă să creeze probleme prin poziția lor sau împiedică planul de tratament. Decizia se bazează pe evaluarea clinică și imagistică, nu doar pe existența molarilor de minte.   7. Infecții repetate Dacă apar frecvent: abcese; umflături; secreții; inflamații gingivale, extracția reprezintă adesea soluția definitivă.   8. Resorbția rădăcinii dintelui vecin În unele situații, molarul de minte împinge constant în molarul doi. Presiunea poate determina distrugerea lentă a rădăcinii acestuia. Este o problemă gravă care poate duce la pierderea unui dinte sănătos.   Când NU este necesară extracția? Molarul poate fi păstrat dacă: este complet erupt; este perfect aliniat; are antagonist; participă la masticație; poate fi curățat eficient; nu prezintă carii; gingia este sănătoasă; radiografia nu evidențiază probleme. În aceste cazuri, este suficientă monitorizarea periodică.   Ce înseamnă un molar de minte inclus? Un molar inclus este un dinte care nu a reușit să erupă complet. El poate rămâne: complet în os; parțial sub gingie; blocat în poziție orizontală; înclinat spre molarul vecin. Mulți molari incluși nu dor ani întregi. Lipsa durerii nu înseamnă însă că nu există probleme. De aceea, radiografia este esențială.   Cum stabilește medicul dacă trebuie extras? Decizia nu se ia doar pe baza simptomelor. Medicul analizează: poziția molarului; spațiul disponibil; relația cu nervul mandibular; existența infecțiilor; prezența cariilor; sănătatea osului; starea molarului vecin; riscul apariției complicațiilor. În multe cazuri este necesară radiografia panoramică, iar pentru cazurile complexe se recomandă tomografia CBCT.   Este mai bine să fie extras înainte să apară probleme? În anumite situații, da. La pacienții tineri: osul este mai elastic; rădăcinile sunt incomplet dezvoltate; vindecarea este mai rapidă; riscul complicațiilor este mai redus. Totuși, extracția preventivă nu este indicată în toate cazurile. Decizia trebuie luată doar după o evaluare completă.   Cum decurge extracția? Procedura începe cu anestezie locală. Pacientul nu simte durere în timpul intervenției, ci doar presiune. Dacă molarul este inclus, medicul poate realiza: o mică incizie; îndepărtarea unei cantități reduse de os; secționarea dintelui în fragmente pentru o extracție mai puțin traumatizantă. La final, zona este curățată și, dacă este necesar, se aplică fire de sutură. Durata intervenției diferă în funcție de complexitate.   Cum este recuperarea? În primele zile pot apărea: ușoară durere; edem; sensibilitate; dificultate la deschiderea gurii. Aceste manifestări sunt normale și se reduc progresiv dacă sunt respectate recomandările medicului.   Ce NU trebuie făcut după extracție? Pentru o vindecare optimă este recomandat să eviți: clătitul energic în primele 24 de ore; fumatul; consumul de alcool; băuturile foarte fierbinți; efortul fizic intens; atingerea plăgii cu limba sau degetele. Respectarea indicațiilor reduce riscul apariției complicațiilor, inclusiv al alveolitei postextracționale.   Ce se întâmplă dacă amâni extracția atunci când este necesară? Ignorarea unui molar problematic poate duce la: dureri recurente; infecții repetate; abcese; distrugerea molarului vecin; carii extinse; chisturi; resorbții osoase; intervenții chirurgicale mai dificile în viitor. Cu cât problema este tratată mai devreme, cu atât tratamentul este, de regulă, mai simplu și recuperarea mai ușoară.   Întrebări frecvente despre molarii de minte Dacă molarul de minte nu doare, trebuie scos? Nu neapărat. Dacă este sănătos și nu produce probleme clinice sau radiologice, poate fi monitorizat periodic. Toți oamenii au molari de minte? Nu. Unele persoane au unul, doi sau trei, iar altele nu dezvoltă deloc molari de minte. Se poate trata un molar de minte în loc să fie extras? Da, dacă este poziționat corect și poate fi restaurat în condiții bune. Dacă accesul este dificil sau dintele nu are un rol funcțional, extracția poate fi soluția recomandată. Extracția este dureroasă? Nu în timpul procedurii, deoarece se efectuează sub anestezie locală. După dispariția efectului anesteziei poate exista un disconfort temporar, controlabil prin tratamentul recomandat de medic. Este mai dificilă extracția la adulții mai în vârstă? În general, da. Odată cu înaintarea în vârstă, osul devine mai dens, iar rădăcinile sunt complet dezvoltate, ceea ce poate face intervenția și recuperarea mai dificile comparativ cu pacienții tineri.   Concluzie Nu, molarii de minte nu trebuie extrași în mod automat. Există numeroase persoane care îi păstrează toată viața fără niciun fel de problemă. Totuși, atunci când acești dinți provoacă durere, infecții, carii, afectează dinții vecini sau nu au spațiu suficient pentru a erupe corect, extracția poate fi cea mai sigură soluție pentru protejarea sănătății orale. Cea mai bună decizie nu se ia pe baza miturilor sau a experiențelor altor persoane, ci în urma unui consult stomatologic și a unei investigații imagistice. O evaluare la timp poate preveni complicații și tratamente mult mai complexe în viitor. Programează-te la ArtisDenta Dacă ai un molar de minte care te doare, s-a inflamat, nu a erupt complet sau pur și simplu vrei să afli dacă este necesară extracția lui, programează-te la un consult la ArtisDenta. În urma unei evaluări clinice și radiologice, medicul îți va explica toate opțiunile și îți va recomanda tratamentul potrivit pentru situația ta. Sună acum la 0787 838 575 și programează o consultație la ArtisDenta.  

Mulți pacienți sunt surprinși atunci când medicul stomatolog le spune că au nevoie de un tratament de canal, deși dintele arată perfect. Nu există o gaură vizibilă, nu este spart, nu și-a schimbat culoarea, iar uneori nici măcar nu doare permanent. Este una dintre cele mai frecvente întrebări pe care le primesc medicii stomatologi: „Dacă dintele arată bine, de ce trebuie să îi scoatem nervul?” Răspunsul este simplu: aspectul exterior al dintelui nu reflectă întotdeauna ceea ce se întâmplă în interiorul lui. Un dinte poate părea complet sănătos, în timp ce pulpa dentară (nervul și vasele de sânge din interior) este deja inflamată, infectată sau chiar necrozată. În acest articol vei afla de ce apare această situație, care sunt semnele care indică necesitatea unui tratament de canal și de ce intervenția la timp poate salva dintele pentru mulți ani. Ce este tratamentul de canal? Tratamentul de canal, cunoscut și sub denumirea de tratament endodontic, reprezintă procedura prin care medicul stomatolog îndepărtează țesutul inflamat sau infectat din interiorul dintelui, curăță și dezinfectează canalele radiculare și le sigilează pentru a preveni reapariția infecției. Scopul tratamentului nu este îndepărtarea dintelui, ci salvarea lui. În majoritatea cazurilor, un tratament de canal realizat corect permite păstrarea dintelui natural pentru foarte mulți ani. Cum este posibil ca dintele să arate perfect și totuși să mi se propună tratament de canal? Dintele este alcătuit din mai multe straturi: Smalțul – partea dură și vizibilă. Dentina – stratul aflat sub smalț. Pulpa dentară – nervii și vasele de sânge din interior. Problemele care afectează pulpa pot apărea fără să modifice aspectul exterior al dintelui. Cu alte cuvinte, ceea ce vede pacientul în oglindă poate fi complet diferit de ceea ce descoperă medicul pe radiografie sau în urma testelor clinice. Cele mai frecvente motive pentru care un dinte aparent sănătos are nevoie de tratament de canal 1. Caria este ascunsă între dinți Nu toate cariile sunt vizibile. Cariile interdentare pot evolua luni sau chiar ani fără să fie observate. Exteriorul dintelui poate părea intact, însă bacteriile pătrund treptat spre nerv. În multe situații, radiografia este cea care descoperă problema înainte ca dintele să se fractureze. 2. O plombă veche ascunde o infiltrație Obturațiile vechi nu rezistă toată viața. În timp pot apărea: infiltrații; microfisuri; pătrunderea bacteriilor sub plombă. Din exterior, totul poate părea normal, însă sub obturație infecția continuă să evolueze până ajunge la nerv. 3. Dintele a suferit un traumatism O lovitură puternică poate afecta nervul chiar dacă dintele: nu s-a rupt; nu s-a ciobit; nu s-a deplasat. Uneori simptomele apar după câteva săptămâni, luni sau chiar ani. Nervul își poate pierde vitalitatea în urma traumatismului și poate necesita tratament endodontic. 4. Microfisurile nu sunt vizibile Există fisuri foarte fine care nu pot fi observate cu ochiul liber. Prin aceste microfisuri bacteriile ajung treptat în interiorul dintelui. Acesta poate arăta impecabil la suprafață, însă nervul poate fi deja afectat. 5. Dintele a fost șlefuit pentru o lucrare protetică În anumite situații, după șlefuirea pentru o coroană dentară, nervul poate reacționa prin inflamație. Acest lucru este mai probabil atunci când: dintele avea deja obturații mari; exista o inflamație preexistentă; pulpa era foarte aproape de suprafață. Nu înseamnă că lucrarea a fost realizată greșit, ci că nervul nu a mai putut suporta agresiunea acumulată de-a lungul timpului. 6. Dintele a fost supus unor tratamente repetate Fiecare intervenție asupra unui dinte produce un anumit stres asupra pulpei. Dacă de-a lungul anilor au fost realizate mai multe plombe sau reparații, nervul poate deveni inflamat ireversibil chiar dacă aspectul exterior este foarte bun. 7. Infecția vine din interior Există cazuri în care nervul moare fără existența unei carii evidente. Acest fenomen poate apărea din cauza: traumatismelor vechi; suprasolicitării prin bruxism; afectării circulației sanguine din pulpă; infecțiilor profunde. Simptome care pot indica necesitatea unui tratament de canal Nu toți pacienții prezintă aceleași simptome. Uneori există dureri intense. Alteori singurul semn este o sensibilitate discretă. Cele mai frecvente manifestări sunt: durere spontană; durere care apare noaptea; sensibilitate prelungită la rece sau cald; durere la masticație; senzația că dintele este mai înalt; inflamația gingiei din apropiere; apariția unei umflături sau fistule; modificarea culorii dintelui; respirație urât mirositoare cauzată de infecție. Există însă și situații în care pacientul nu simte absolut nimic. Problema este descoperită întâmplător la un control de rutină sau pe radiografie. De ce uneori nu doare deloc? Mulți cred că dacă nu există durere, dintele este sănătos. În realitate, lipsa durerii poate însemna că nervul este deja necrozat. După moartea pulpei, nervul nu mai transmite durerea, însă bacteriile continuă să se răspândească spre rădăcină și os. În acest stadiu pot apărea: infecții cronice; chisturi; abcese; distrugerea osului din jurul rădăcinii. De aceea controalele periodice sunt atât de importante. Cum stabilește medicul dacă este nevoie de tratament de canal? Diagnosticul nu se pune doar privind dintele. Medicul utilizează mai multe metode: examen clinic; teste de vitalitate; teste la rece și cald; test de percuție; radiografie dentară; radiografie panoramică; tomografie CBCT, atunci când este necesară o analiză tridimensională. Toate aceste informații permit stabilirea unui diagnostic corect și alegerea celui mai potrivit tratament. Ce se întâmplă dacă amâni tratamentul? O inflamație ireversibilă nu se vindecă de la sine. Nici antibioticele și nici calmantele nu elimină cauza. Amânarea poate duce la: dureri severe; abces dentar; infecție extinsă; pierdere osoasă; fractura dintelui; extracția dintelui. Cu cât tratamentul este realizat mai devreme, cu atât șansele de salvare a dintelui sunt mai mari. Este dureros tratamentul de canal? Aceasta este una dintre cele mai răspândite temeri. În prezent, tratamentul endodontic se realizează sub anestezie locală, iar majoritatea pacienților nu simt durere în timpul procedurii. Tehnologiile moderne permit o curățare precisă și eficientă a canalelor radiculare, iar disconfortul postoperator este, de regulă, redus și temporar. De cele mai multe ori, tratamentul de canal elimină durerea cauzată de infecție, nu o provoacă. Ce se întâmplă după tratament? După finalizarea tratamentului: canalele sunt obturate ermetic; dintele este reconstruit; în funcție de gradul de distrucție poate fi recomandată o coroană dentară pentru protecție pe termen lung. Respectarea recomandărilor medicului și controalele periodice contribuie la menținerea dintelui funcțional pentru foarte mulți ani. Cum poți preveni ajungerea la tratament de canal? Nu toate cazurile pot fi prevenite, însă riscul poate fi redus prin: controale stomatologice la fiecare șase luni; radiografii realizate atunci când sunt recomandate; tratarea cariilor în stadii incipiente; schimbarea plombelor infiltrate; purtarea unei gutiere dacă suferi de bruxism; evitarea amânării consultului atunci când apare sensibilitatea dentară; o igienă orală corectă, cu periaj de două ori pe zi, folosirea aței dentare și a periuțelor interdentare. Întrebări frecvente despre tratamentul de canal Dacă dintele nu mă doare, chiar am nevoie de tratament? Da. Lipsa durerii nu înseamnă că nervul este sănătos. Uneori infecția evoluează fără simptome și este descoperită doar prin investigații. Dintele moare după tratamentul de canal? Pulpa dentară este îndepărtată, însă dintele rămâne funcțional și poate fi folosit mulți ani dacă este restaurat corespunzător și îngrijit corect. Poate reveni infecția? În anumite situații, da. Dacă apar infiltrații, fisuri sau noi contaminări bacteriene, poate fi necesară retratarea endodontică. De aceea sunt importante controalele periodice. Este mai bine să scot dintele? În majoritatea cazurilor, nu. Păstrarea dintelui natural este, atunci când este posibil, cea mai bună opțiune. Extracția implică ulterior înlocuirea dintelui prin implant dentar, punte dentară sau altă soluție protetică. Faptul că un dinte arată perfect nu garantează că este și sănătos în interior. Afecțiunile pulpei dentare pot evolua fără semne vizibile, iar uneori chiar fără durere. De aceea, diagnosticul corect nu se bazează doar pe aspectul dintelui, ci și pe examenul clinic și investigațiile imagistice recomandate de medicul stomatolog. Tratamentul de canal este o procedură care are ca scop salvarea dintelui natural și prevenirea complicațiilor provocate de infecție. Intervenția realizată la timp poate evita extracția și poate menține dintele funcțional pentru mulți ani. Dacă ai un dinte sensibil, ai fost informat că ai nevoie de tratament de canal sau dorești o evaluare completă a sănătății dentare, programează un consult la ArtisDenta. Echipa noastră îți va explica fiecare etapă a tratamentului și îți va recomanda cea mai potrivită soluție pentru cazul tău. Sună acum la 0787 838 575 și programează o consultație la ArtisDenta.

Iata o lista de intrebari frecvente legate de vizita la medicul stomatolog a copiilor si raspunsurile noastre: Cand ar trebui facuta prima vizita la medicul stomatolog? Un lucru important pentru cei mici este ca familiarizarea cu vizita la medicul stomatolog sa se faca cat mai devreme, deoarece bunele obiceiuri pentru sanatate orala se invata de timpuriu. Noi recomandam ca parintii sa vina la stomatolog cu copilul inca de la aparitia primului dinte, pentru a primi cele mai bune indicatii despre cum sa le ingrijeasca disti.   Care sunt cele mai frecvent intalnite afectiuni dentare la copii? Cu siguranta raspunsul este “caria dentara”. In cazul copiilor, cariile dentare evolueaza foarte rapid si pot afecta dintii permanenti, chiar daca acestia nu au aparut inca. Varsta la care pot aparea cariile poate parea surprinzatoare: 2 ani si uneori chiar si mai devreme. Care sunt principalele cauze ale aparitiei cariei dentare? Motivele pentru care apar cariile dentare au legatura de multe ori cu factorii genetici, la care se adauga unul sau mai multe din elementele urmatoare: lipsa unei igiene bucale corespunzatoare, o dieta bogata in zahar, adormirea cu biberon cu lapte, suc sau alte bauturi decat apa etc.  Care sunt principalele masuri pentru prevenirea cariilor? Preventia problemelor stomatologice se poate face, in functie de grupa de varsta, prin: controale periodice, folosirea produselor de igiena orala potrivite pe grupe de varsta si individualizate. In general, disciplina dentara riguroasa si timpurie este suficienta pentru a avea o dantura sanatoasa: periaj corect efectuat dimineata si seara, controale regulate efectuate la 3-6 luni la medicul pedodont, incurajarea copilului sa manance gustari sanatoase (mar, morcov) etc.   Suptul degetului afectează dantura unui copil? Suptul degetului este un instinct natural, care in general este asociat cu alaptarea sau lipsa acesteia. Instictul de supt al degetului apare uneori chiar din viata intrauterina, deci este foarte puternic imprimat in fondul de gesturi al unui copil. La varste mai mari (peste 6 luni), suptul degetului are un efect calmant in cazul in care copilului ii este foame, sete, somn.   Degetul supt este de cele mai multe ori degetul mare si este plasat deasupra limbii, astfel incat degetul impinge in afara dintii superiori si in interior dintii inferiori. Din aceasta cauza suptul degetului poate determina in timp o aliniere anormala a dintilor (malocluzii), care se pot corecta dupa ce copilul inceteaza sa isi mai suga degetul.   Cand ar trebui inceput ritualul de ingrijire a dintilor si care sunt etapele? Inca din perioada bebelusiei trebuie luate masuri de igiena orala. Chiar dinainte de aparitia dintilor puteti peria usor sau curata cu un tifon moale zona gingiilor. Din momentul in care apare primul dintisor, va recomandam sa incepeti periajul de doua ori pe zi, dimineata si seara. Puteti folosi in acest sens periute speciale pentru copii, cele tip degetar, din silicon, care au si efect de calmare si masare a gingiilor si sunt si un bun prilej de a-l obișnui pe copil cu igiena orală. Dupa varsta de 1 an este obligatoriu periajul dintilor de lapte cu periute si pasta de dinti potrivite segmentului lor de varsta. Pana in 4 ani se recomanda parintilor sa ii lase pe copii sa se perieze singuri, dar sa ii si ajute, pentru un periaj temeinic. O grija deosebita trebuie acordata molarului de 6 ani, unul din cei mai importanti dinti ai cavitatii orale, cheia ocluziei. Sfatul nostru este ca acest molar sa fie atent supravegheat de medicul stomatolog pana la varsta de 10 ani, cand copilul este suficient de mare sa isi acorde o igiena perfecta. Riscurile aparitiei cariilor pe dintii permanenti sunt foarte mari intre 6 si 10 ani.

Mulți părinți cred că primii dinți permanenți apar abia după ce încep să cadă dinții de lapte. În realitate, există un dinte care își face apariția fără să înlocuiască niciun dinte de lapte și care are un rol esențial în dezvoltarea danturii copilului: molarul de 6 ani. Din păcate, este și unul dintre dinții care se cariază cel mai frecvent, tocmai pentru că părinții îl confundă adesea cu un dinte temporar. Ce este molarul de 6 ani? Molarul de 6 ani este primul dinte permanent care apare în cavitatea orală. De regulă, erupe între vârsta de 5 și 7 ani, în spatele ultimului dinte de lapte, fără ca vreun dinte să cadă înainte. Pentru că apare discret și fără un „schimb de generații", mulți părinți nici nu își dau seama că este un dinte permanent. Acest lucru poate avea consecințe importante, deoarece un dinte permanent are nevoie de îngrijire și protecție încă din primul moment. De ce este atât de important? Molarul de 6 ani este considerat unul dintre cei mai importanți dinți ai danturii permanente. El contribuie la: masticația eficientă a alimentelor; dezvoltarea unei mușcături corecte; ghidarea poziției celorlalți dinți permanenți; menținerea echilibrului întregii arcade dentare. Dacă acest dinte este afectat de carii sau se pierde precoce, pot apărea probleme precum înghesuirea dinților, modificarea mușcăturii sau necesitatea unui tratament ortodontic mai complex. De ce apare atât de des caria pe molarii de 6 ani? Există mai multe motive. În primul rând, suprafața acestor molari prezintă șanțuri și fosete adânci în care resturile alimentare și bacteriile se acumulează ușor. În al doilea rând, imediat după erupție, copilului îi este dificil să îi curețe corect deoarece dintele este poziționat foarte în spate. La acestea se adaugă și faptul că mulți părinți cred că este încă un dinte de lapte și nu îi acordă aceeași atenție. Rezultatul? Caria poate apărea la scurt timp după erupția dintelui. Cum pot fi protejați? Cea mai eficientă metodă de prevenție este combinarea unei igiene orale corecte cu controalele stomatologice regulate. În multe situații, medicul stomatolog poate recomanda sigilarea dentară , o procedură simplă, complet nedureroasă, prin care șanțurile profunde ale molarului sunt acoperite cu un material protector. Astfel, riscul apariției cariilor scade semnificativ. De asemenea, sunt importante: periajul de două ori pe zi cu pastă de dinți cu fluor; limitarea consumului frecvent de alimente și băuturi bogate în zahăr; controalele stomatologice la fiecare 6 luni. Când ar trebui să mergeți la dentist? Ideal este ca medicul să urmărească erupția molarilor de 6 ani încă din momentul în care aceștia încep să apară. O consultație în această perioadă permite verificarea poziției dintelui, evaluarea riscului de carie și stabilirea momentului optim pentru sigilare, dacă aceasta este indicată. Prevenția este întotdeauna mai simplă și mai confortabilă decât tratamentul unei carii apărute pe un dinte permanent atât de important. Deși apare la o vârstă fragedă, molarul de 6 ani îl poate însoți pe copil întreaga viață. Tocmai de aceea, merită protejat încă din primele luni după erupție. La Neoclinique, acordăm o atenție deosebită prevenției și educației dentare a copiilor. Prin controale periodice, monitorizarea dezvoltării dentare și soluții preventive precum sigilarea dentară, îi ajutăm pe cei mici să își păstreze sănătatea orală și să pornească cu dreptul către o dantură permanentă sănătoasă.