Coroană din zirconiu vs. coroană metalo-ceramică – Ce alegem și de ce?   Când vine vorba de refacerea unui dinte distrus sau înlocuirea unuia lipsă cu un implant dentar, alegerea tipului de coroană este un pas esențial. Cele mai folosite opțiuni sunt coroanele din zirconiu și coroanele metalo-ceramice . Dar care este mai bună? Cum știi ce să alegi?    În acest articol explicăm diferențele pe înțelesul tuturor și de ce, în multe cazuri, coroana din zirconiu este recomandarea ideală – mai ales când este vorba de un implant dentar .    Ce este o coroană dentară?    O coroană dentară este o „căciuliță” care acoperă un dinte natural distrus sau un implant dentar. Rolul ei este să ofere: rezistență la masticație, protecție pentru dintele sau implantul acoperit, un aspect estetic cât mai apropiat de cel al unui dinte natural.    Diferențe între coroanele metalo-ceramice și cele din zirconiu Caracteristică    Coroană metalo-ceramică       Coroană din zirconiu Material    Metal + ceramică       Zirconiu 100% ceramic Aspect estetic    Bun, dar poate apărea linie gri       Foarte natural, fără linie gri Compatibilitate cu gingia    Moderată        Excelentă Reacții alergice    Posibile (rare)         Nu apar Durabilitate    Bună       Foarte bună Recomandată pentru implanturi    ❌ Nu ideală       ✅ Da, foarte recomandată Preț      Mai accesibil       Mai ridicat    De ce este zirconiu alegerea ideală pentru coroanele pe implant?    Implantul dentar nu are „rădăcină vie” și nu beneficiază de circulația sângelui, așa cum are un dinte natural. Din acest motiv, materialul coroanei dentare joacă un rol esențial în succesul pe termen lung.    Coroana din zirconiu: Se integrează perfect cu gingia și reduce riscul de inflamații; Este biocompatibilă , adică nu provoacă reacții adverse; Are o suprafață netedă, mai rezistentă la acumularea de bacterii ; Oferă un aspect natural, fără compromisuri estetice.    Când este potrivită coroana metalo-ceramică?    Coroanele metalo-ceramice sunt o soluție viabilă atunci când: bugetul este limitat; coroana se aplică pe o măsea din spate, unde aspectul estetic contează mai puțin; pacientul nu prezintă probleme gingivale sau sensibilitate la metale.    Concluzie    Coroana din zirconiu este, în prezent, una dintre cele mai performante opțiuni protetice. Este recomandată în special pentru dinții frontali și lucrările pe implanturi, acolo unde estetica, durabilitatea și sănătatea gingiilor contează cel mai mult.    Dacă ai nevoie de o coroană dentară și nu știi ce variantă să alegi, te așteptăm la o consultație personalizată. Îți vom explica toate opțiunile potrivite cazului tău și îți vom recomanda soluția optimă, pe termen lung. 📞   0756 106 363  -  0765 444 777 🌐 https://drbogdandentalclinic.ro <a href="https://www.freepik.com/free-vector/healthy-teeth-dental-implant-implant-tooth-health-tooth-medical-dentistry-vector-illustration_11054061.htm#fromView=search&page=2&position=17&uuid=c9d882bc-503e-4271-ad0a-d9e9ad18ff2f&query=dental+crown">Image by macrovector on Freepik</a>

Tratamentul endodontic ,cunoscut si ca tratament de canal ,este esential atunci cand pulpa dintelui este inflamata sau infectata .In ultimii ani ,utilizarea microscopuliu in endodontie a schimbat semnificativ calitatea si eficienta interventiilor,oferind medicilor o precizie mult mai mare si pacientilor o sansa reala de a-si pastra dintii naturali. De ce este important microscopul in endodontie ? Microscopul endodontic ofera o marire semnificativa a campului vizual ceea ce permite identificarea si tratarea cu exactitate a canalelor radiculare inclusiv a celor foarte inguste sau curbate.Astfel,riscul ca o portiune infectata sa fie omisa scade considerabil,iar rezultatele pe termen mai lung sunt mult mai bune. Beneficiile tratamentului endodontic realizat la microscop : 1.Precizie ridicata in curatarea si obturarea canalelor . 2.Detectia microfisurilor si a canalelor suplimentare . 3.Reducerea riscului de complicatiisau infectii recurente. 4.Rata mare de succes in salvarea dintilor compromisi. Cand este recomandat? Tratamentul endodontic este recomandat in cazurile de carii profunde ,infectii,traumatisme dentare sau retratamente ale unor lucrari vechi.Folosirea microscopului este indicata mai ales in cazurile complexe ,unde fiecare detaliu face diferenta intre pastrarea  sau extractia dintelui. Concluzie : Daca vrei sa iti pastrezi dintele natural cat mai mult timp ,tratamentul endodontic realizat la microscop este una dintre cele mai eficiente optiuni disponibile astazi in medicina dentara moderna.Cu ajutorul tehnologiei si al unui specialist ,sansele de succes cresc considerabil

   La Dr. Bogdan Dental Clinic , primim frecvent întrebarea: „Chiar trebuie să-mi scot măseaua de minte dacă nu mă doare?” Răspunsul scurt este: depinde . Nu orice măsea de minte trebuie extrasă, dar sunt multe situații în care este recomandat să nu aștepți până apar durerile sau complicațiile.    Măselele de minte  sunt ultimele măsele care apar, de obicei între 17 și 25 de ani. La unii pacienți, acestea erup fără probleme. La alții însă, pot deveni o  sursă majoră de durere, inflamație și complicații dentare.    ❗ Când este necesară extracția? O evaluare corectă, pe baza unei radiografii panoramice, ne ajută să stabilim dacă extracția este cea mai bună opțiune. Iată câteva cazuri frecvente: ✅ Măseaua nu are loc să erupă complet – rămâne parțial acoperită de gingie sau os, provocând inflamații repetate. ✅ Crește în poziție greșită – apasă pe dintele vecin sau pe nerv, cauzând dureri și înghesuiri dentare. ✅ S-a cariat și nu poate fi tratată corect – din cauza poziției greu accesibile. ✅ A apărut un chist sau o infecție – în jurul rădăcinii. ✅ La recomandarea medicului ortodont – pentru a preveni recidiva înghesuirii dinților.    Cum abordăm extracțiile la Dr. Bogdan Dental Clinic Cu peste 20 de ani de experiență în stomatologie, echipa noastră face tot posibilul ca extracțiile de măsea de minte să fie: ✅ Fără durere – folosim anestezie locală eficientă și tehnici minim invazive. ✅ Sigure și rapide – indiferent dacă este o extracție simplă sau chirurgicală. ✅ Cu recuperare ușoară – primești indicații clare pentru confort post-operator.   💡 Știai că… Extracția realizată la timp, înainte ca măseaua să provoace probleme, este mult mai simplă și se vindecă mai repede. De aceea, recomandăm evaluări preventive în special la adolescenți și adulți tineri (16–25 ani).   De ce să alegi clinica noastră? ✅ Experiență în sute de extracții complexe, cu rezultate excelente ✅ Condiții moderne, sigure și sterile ✅ Comunicare empatică și explicată pas cu pas ✅ Servicii complete într-o clinică nouă, dotată cu tehnologie de ultimă oră   Ai o măsea de minte care îți face probleme? Te așteptăm la o consultație completă ! 📞 0756106363 📍 Str.  Măgura Vulturului nr 10, București

Somnul este esențial pentru dezvoltarea fizică, emoțională și cognitivă a copilului. Însă, în ciuda faptului că pare să doarmă „bine” sau „liniștit”, un copil poate suferi de apnee obstructivă în somn (OSA) – o afecțiune frecvent subdiagnosticată care implică opriri repetate ale respirației în timpul somnului, din cauza obstrucției parțiale sau complete a căilor aeriene superioare. Această problemă nu trebuie ignorată: apneea netratată poate duce la tulburări de comportament, dificultăți de concentrare, afectarea creșterii și chiar probleme cardiovasculare pe termen lung. 1.   Ce este apneea în somn la copii? Apneea obstructivă în somn apare atunci când, în timpul somnului, mușchii gâtului și căile aeriene superioare se relaxează excesiv sau sunt obstrucționate de țesuturi (de exemplu, amigdale sau vegetații adenoide mărite), ceea ce determină pauze respiratorii care pot dura între 10 și 30 de secunde sau chiar mai mult. Aceste pauze pot surveni de zeci sau sute de ori pe noapte, ducând la somn fragmentat și oxigenare inadecvată a creierului. 2.   Semnele la care trebuie să fie atenți părinții A.   În timpul somnului Sforăit frecvent și zgomotos – este principalul semnal de alarmă; nu este niciodată „normal” la copii. Pauze în respirație sau respirație întreruptă – părinții pot observa că cel mic „uită să respire” sau face pauze lungi între inspirații. Respirație pe gură – mai ales în timpul somnului, dar uneori și ziua. Somn agitat – copilul se foiește, se trezește frecvent, transpiră excesiv, își schimbă poziția brusc. Enurezis nocturn (udarea patului) – în special la copiii care anterior reușiseră să renunțe la scutec. Gură uscată sau dureri în gât dimineața – indică o respirație orală pe timpul nopții. B.  În timpul zilei Oboseală aparentă în ciuda unui somn „lung” – copilul poate părea letargic, lipsit de energie. Comportamente hiperactive – uneori confundate cu ADHD, copiii cu apnee pot fi agitați din cauza somnului de proastă calitate. Probleme de concentrare și de învățare – somnul fragmentat afectează memoria și atenția. Întârzierea în creștere – lipsa unui somn profund afectează secreția hormonului de creștere. Iritabilitate sau schimbări de dispoziție – copilul poate părea mai nervos sau mai sensibil decât de obicei. Voce nazonată sau nas înfundat cronic – indică posibile probleme ORL care pot contribui la obstrucția căilor aeriene. 3.   Factori de risc Amigdale și vegetații adenoide mărite – cea mai frecventă cauză de OSA la copii între 3 și 7 ani. Obezitate infantilă – țesutul adipos din jurul gâtului poate reduce calibrarea căilor aeriene. Anomalii craniofaciale – cum ar fi maxilar îngust, bărbie mică (retrognatie), cerul gurii foarte arcuit. Afecțiuni neurologice sau sindroame genetice – ex. sindromul Down, sindromul Prader-Willi. Respirație orală cronică – mai ales la copiii care au dezvoltat obiceiul de a respira exclusiv pe gură. 4.   Rolul pedodontului în depistarea precoce Deși apneea este o problemă complexă care necesită abordare multidisciplinară (ORL, pneumologie pediatrică, neurologie), medicul pedodont joacă un rol esențial în identificarea timpurie a semnelor. În cadrul consultului stomatologic, pot fi observate indicii precum: maxilar îngust, palat ogival (cerul gurii foarte înalt), uzura dentară cauzată de bruxism (scrâșnit din dinți), respirație orală cronică. Pedodontul poate recomanda o evaluare ORL sau un studiu de somn (polisomnografie pediatrică) dacă suspectează apneea în somn. 5.  Ce este de făcut dacă suspectezi apneea la copilul tău? Dacă observi mai multe dintre semnele de mai sus: Notează-le într-un jurnal – inclusiv orele de somn, episoadele de sforăit, treziri nocturne etc. Programează o vizită la medicul pediatru sau ORL-ist pediatru. Poate fi necesar un test de somn (polisomnografie) – acesta este standardul de aur în diagnostic. În funcție de cauză, tratamentul poate include: Intervenție chirurgicală (adenotonsilectomie), Dispozitive orale (gutiera de avans mandibular, prescrisă de medicul pedodont), Terapie ortodontică (expansiunea palatină), Modificări ale stilului de viață (dieta, exerciții fizice), Terapie cu presiune pozitivă continuă (CPAP) – mai rar folosită la copii. Concluzie Apneea în somn nu este o simplă tulburare de somn, ci o problemă cu potențial impact major asupra dezvoltării copilului. Părinții trebuie să fie atenți la semnalele subtile pe care copiii le transmit, chiar și în somn. Cu o diagnosticare timpurie și o abordare adecvată, apneea poate fi tratată eficient, iar copilul își poate recăpăta somnul odihnitor și sănătatea generală. Bibliografie selectivă American Academy of Pediatrics. Clinical Practice Guideline: Diagnosis and Management of Childhood Obstructive Sleep Apnea Syndrome, Pediatrics, 2012. Marcus CL, Brooks LJ, Draper KA, et al. Diagnosis and management of childhood obstructive sleep apnea syndrome. Pediatrics, 2012. Gozal D, Kheirandish-Gozal L. Pediatric OSA: Pathophysiology, Diagnosis, and Management, Sleep Medicine Reviews, 2015. Villa MP, et al. Sleep-disordered breathing and orthodontic treatment: A systematic review, Sleep and Breathing, 2017. Huynh NT, et al. Craniofacial characteristics in children with obstructive sleep apnea syndrome, Sleep Medicine Reviews, 2011.