Platforma de marketing a clinicilor stomatologice

Fii prezent în cel mai

mare director stomatologic

din România

Platforma de marketing a clinicilor stomatologice

Caută cel mai bun dentist pentru tine!

Platforma de marketing a clinicilor stomatologice

Clinici

Platforma de marketing a clinicilor stomatologice

Cazuri sociale

Portalul cautdentistbun.ro împreună cu

clinicile partenere oferă gratuit rezolvarea

unor cazuri sensibile.

vezi toate cazurile

Articole

Adaugă la favorit
20 Ian. 2021
Ce este TARTRUL si cum scapam de el?
Scris de: ArtisDenta - Clinica Stomatologica
Tartrul dentar se formează prin mineralizarea plăcii bacteriene şi aderă de suprafeţele dentare, precum şi de alte structuri solide prezente în cavitatea bucală, cum ar fi: lucrări protetice fixe sau mobilizabile sau componente ale aparatelor ortodontice. Tartrul poate fi localizat supra- sau sub-gingival şi este alcătuit din depozite dure, cu structură organo-minerală, cu suprafaţă rugoasă, acoperită de un strat de placă bacteriană nemineralizată. Prezenţa tartrului este un important factor favorizant în ce priveşte apariţia manifestărilor bolii parodontale şi agravarea evoluţiei parodontopatiilor. Depozitele de tartru, dacă nu sunt îndepărtate periodic, prin detartraj, cresc treptat în volum şi, cu timpul, pot produce leziuni ale gingiei. Leziunile gingivale pot constitui porţi de intrare pentru microorganisme, care vor ajunge astfel în zonele profunde ale parodonţiului, colonizând structurile ligamentare de la acest nivel şi osul alveolar subiacent. Tartrul supra-gingival are culoare deschisă, alb-gălbuie şi consistenţă redusă la început, în primele săptămâni după formare. Se localizează, cu predilecţie, pe suprafeţele dinspre limbă ale incisivilor inferiori şi pe suprafeţele dinspre obraz ale molarilor superiori. După o vreme, dacă nu se intervine prin detartraj, depozitele supra-gingivale capătă consistenţă crescută şi se închid la culoare.  Tartrul sub-gingival, mai greu de depistat, este de culoare brun-închis sau neagră, localizat în şanţul gingival, sub marginea liberă a gingiei fixe, adesea fiind foarte aderent, greu de îndepărtat. De multe ori, marginea gingivală liberă sau papila interdentară sunt inflamate, sângerânde. După un timp, dacă tartrul nu este îndepărtat prin chiuretaj/detartraj, prin evoluţia procesului inflamator, se instalează retracţia gingivală şi depozitele dure sub-gingivale devin mai vizibile. Tartrul dentar poate fi întâlnit şi la copii, dar excepţional la cei cu vârsta mai mică de nouă ani. La adulţi, depozitele de tartru se întâlnesc aproape constant. Din acest motiv, controalele stomatologice regulate, la interval de şase luni, precum şi efectuarea detartrajului ori de câte ori este necesar, sunt elemente-cheie care permit prevenirea şi controlul evoluţiei afecţiunilor parodontale.  
Citește articolulShare
Adaugă la favorit
18 Ian. 2021
APARATELE DENTARE
Scris de: ArtisDenta - Clinica Stomatologica
Aparatele dentare mobile/mobilizabile sunt indicate pentru rezolvarea anomaliilor ortodontice apărute la copiii cu dentiţie temporară sau mixtă. Plăcile mobilizabile sunt alcătuite dintr-o bază de acrilat care poate fi divers colorată, un şurub şi elemente metalice (din sârmă), care servesc la ancorarea de dinţi şi la alinierea acestora pe arcadă (croşete Stahl, Adams, croşete directe, arc vestibular etc.). Aparatele ortodontice mobile/mobilizabile, în afară de faptul că ajută la alinierea dinţilor, influenţează dezvoltarea maxilarelor la copilul aflat în creştere, prin stimularea suturilor osoase de la nivelul acestora. Acest efect se poate obţine numai în perioada de creştere.  Plăcile mobilizabile trebuie purtate minim 14 – 16 ore pe zi (noaptea 8 – 10 ore şi 6 – 8 ore, în cursul zilei), pentru a obţine rezultatele dorite. Sunt uşor de pus de către copil, uşor de scos, necesită curăţare şi igienizare zilnice. În primele zile de la începerea tratamentului, copilul poate experimenta o salivaţie mai abundentă şi dificultăţi de vorbire (în special din cauza plăcii superioare, care acoperă parţial cerul gurii), manifestări care vor dispărea cu atât mai repede, cu cât aparatele sunt purtate mai conştiincios. Aparatele dentare fixe sunt indicate la copii cu dentiţie permanentă (care au schimbat toţi dinţii de lapte cu cei definitivi), la adolescenţi şi adulţi. Aparatul dentar fix este alcătuit din ataşamentele care se aplică pe dinţi (bracket-uri), arcuri (sârme) şi ligaturi (elastice sau metalice), care fixează arcul în slotul (şanţul) bracket-ului. Aparatul ortodontic fix se colează (se lipeşte) pe dinţi la începutul tratamentului şi se îndepărtează la sfârşit, când s-a obţinut alinierea dorită a dinţilor. Tratamentul este condus în mod nemijlocit de către ortodont, rezultatele tratamentului nu depind de complianţa pacientului la tratament (de conştiinciozitatea acestuia în ce priveşte purtarea aparatului). Bracket-urile (ataşamentele) pot fi metalice sau realizate din ceramică, pentru a fi cât mai puţin vizibile. Cel mai puţin vizibile pe dinte sunt bracket-urile din ceramică monocristalină, mai cunoscută sub numele de safir. Purtătorul de aparat dentar fix trebuie să acorde o atenţie deosebită igienei şi alimentaţiei, pentru a evita apariţia gingivitei, producerea unor demineralizări ale smalţului, eventuale desprinderi accidentale ale bracket-urilor. În timpului tratamentului cu aparate fixe, deplasările dentare se produc relativ rapid, sub acţiunea unor forţe ortodontice mai mari decât cele care intervin în cazul tratamentelor cu aparate dentare mobile/mobilizabile. Ca urmare, deşi aparatul fix se îndepărtează în momentul obţinerii alinierii dorite, noua poziţie a dinţilor nu este încă stabilă. Din acest motiv, ulterior încheierii tratamentului ortodontic fix trebuie să se facă contenţia (consolidarea rezultatului obţinut prin tratament activ), pentru încă o perioadă de timp. Fie se colează (lipeşte) un retainer (o sârmă subţire) pe feţele orale ale dinţilor, fie pacientul va purta o gutieră de contenţie.
Citește articolulShare
Adaugă la favorit
16 Dec. 2020
Inhalosedare
Scris de: Crystal Dental Clinic
Ai teamă de stomatolog? Acum nu mai este cazul! Inhalosedarea este o metodă de sedare conștientă de-a dreptul revoluționară, cu ajutorul căreia putem obține o stare de relaxare în vederea realizării tratamentului stomatologic. Te sperie gândul că trebuie să-ţi vizitezi stomatologul, ajungi în faţa cabinetului și nu ai curaj să intri, aparatele pe care le vezi acolo te tulbură sau, mai rău, îţi provoacă senzaţie de leşin? Cu siguranţă faci parte din categoria oamenilor cu frică de stomatolog. Acestei categorii de pacienţi li se recomandă, din ce în ce mai des în zilele noastre, inhalosedarea (sedarea conștientă). Aceasta este denumirea unei tehnici de anestezie în stomatologie, folosită pe scară largă în SUA şi Europa, dar de ceva timp şi în România. Poate fi aplicată aproape tuturor, dar medicii o recomandă în special pacienţilor, fie ei adulţi sau copii, care prezintă frica de tratamentele stomatologice. Ce presupune această operațiune? Scopul acestei tehnici este de a obţine un pacient relaxat, în condiţii de confort pe scaunul stomatologic şi pentru care tratamentul stomatologic să rămână o experienţă plăcută. Pacientului, aşezat pe scaunul stomatologic, i se aplică o mască nazală cu ajutorul căreia inhalează un amestec de protoxid de azot în combinaţie cu oxigen, rezultând un gaz ilariant care are atât proprietăţi sedative, cât şi uşor analgezice. Acest gaz induce o stare de relaxare, de bine. Care este starea pacientului în timpul şedinţei de inhalosedare? În cursul procedeului, pacientul va resimţi o relaxare generală, o senzaţie de furnicături, de regulă la nivelul extremităţilor (la degetele de la mâini şi de la picioare). Deseori apare o senzaţie de detaşare şi alterare a simţului timpului. Rareori, pacienţii pot visa, în ciuda faptului că nu dorm. Este conştient, poate colabora cu medicul stomatolog? Pacientul rămâne conştient, colaborează cu medicul, răspunde la stimuli. În timpul şedinţei de inhalosedare, pacientul va fi asistat de un medic anestezist? Nu, pacientul nu treabuie asistat neapărat de medicul A.T.I. (anestezist). Această metodă poate fi aplicată și de către medicii stomatologi care au cunoştinţe teoretice și practice în tehnica administrării inhalosedării în cabinetul de stomatologie. Câte tratamente stomatologice se pot face în timpul unei şedinţe de inhalosedare? Succesul unei intervenţii efectuate sub inhalosedare nu constă în numărul de tratamente efectuate. Inhalosedarea vizează în primul rând confortul pacientului pe scaunul stomatologic. Care sunt riscurile în cazul acestui tip de intervenţie? După o evaluare corespunzătoare a stării generale a pacientului şi folosirea tehnicii într-o manieră sigură şi eficientă, riscurile sunt aproape inexistente. Un dezavantaj este faptul că efectele clinice obținute nu sunt totdeauna cele dorite, un procent din pacienţi nu răspund satisfăcător (de ex: consumatorii de alcool, pacienți cu comportament impulsiv etc.). De asemenea, o condiție esențială este ca pacientul să nu aibă probleme respiratorii la momentul intervenției. Ce trebuie şi ce nu trebuie să facă un pacient înainte de o şedinţă de inhalosedare? Nu necesită o pregătire specială ca în cazul altor tipuri de sedare, recomandarea fiind ca pacientul să nu fi mâncat cu 2 ore înainte şi uneori, în funcţie de situaţia clinică, pacientul va trebui să vină la clinică însoţit.  În cazul persoanelor care nu pot respira în mod normal pe nas, chiar și cele răcite, inhalosedarea nu se poate folosi deoarece metoda presupune respirație. De câte ori se poate repeta această operaţiune şi la ce interval de timp? Această metodă se poate face în şedinţe repetate fără să prezinte riscuri, timpul de recuperare fiind foarte scurt (3-5 minute) după întreruperea administrării de oxigen 100%. Cui îi este recomandat un astfel de tratament? Anxietatea este indicaţia majoră – frică, stres față de medic sau stomatologie. Tratamentele de stomatologie pediatrică pot fi rezolvate cu mare succes dacă există un minim de colaborare medic-pacient. Acest gen de tratament se poate aplica şi copiilor? Da, acest tratament poate fi efectuat mai ales copiilor. O bună  cooperare a copilului cu medicul stomatolog aduce succes procedurii de inhalosedare. Se poate înregistra eşec dacă pacientul plânge, se mişcă,  este agitat. În timpul şedinţei de inhalosedare se administrează şi alt fel  de anestezic? Da, dacă se efectuează un  tratament stomatologic  care necesită anestezie locală (ex. extracţie).  Cum se efectuează “trezirea” şi cât durează efectul inhalosedarii? Practic, nu putem vorbi despre “trezire”, pentru că pacientul este treaz pe tot parcursul intervenţiei. Profunzimea şi durata inhalosedării are marele avantaj că poate fi controlabilă, poate fi modificată de la moment la moment în funcţie de tratamentul stomatologic efectuat. Revenirea după inhalosedare este cea mai completă față de celelalte metode de anestezie – ea se realizează în câteva minute, prin inhalarea de oxigen 100%. Pacientul poate părăsi imediat cabinetul, neavând nici o restricţie. Programează-te acum la clinică, să beneficiezi de inhalosedare!
Citește articolulShare
Adaugă la favorit
16 Dec. 2020
Sedare profundă
Scris de: Crystal Dental Clinic
Teamă de durere sau reflex de vomă? Probabil că unul dintre motivele pentru care nu “calcăm pragul cabinetului stomatologic” este teama de durere sau de injecții, corect!? Clinica Crystal Dental Clinic vine în întâmpinarea pacienților care suferă de teamă sau anxietate la stomatolog, oferindu-le posibilitatea de a opta pentru o procedură de sedare moderată. Sedarea este diferită de anestezie prin faptul că nu se adresează înlăturării durerii, ci eliminării stresului și anxietății produse de stomatolog. Pacienţii se relaxează, iar după trecerea efectului sedării cei mai mulţi dintre aceştia nu își mai amintesc procedura stomatologică. De asemenea, este foarte eficientă în cazul pacienţilor cu reflex de vomă, diminuându-se percepţia tactilă. Aceştia nu vor mai simţi nicio atingere în interiorul cavităţii bucale. Clinica noastră deține: Aviz administrare Propofol și toate substanțele folosite în timpul intervenției de Sedare Profundă (Autorizație eliberată de Ministerul Sănătății – Direcția Politica Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale Nr. 167 Msp/2017); Aparat de Anestezie Generală – GE Anesthesia Machine 9100c NXT; Laringoscop, defibrilator și pulsoximetru; Monitorizare funcții vitale în timpul intervenției; Medic ATI. Cui îi este recomandată sedarea stomatologică? Copiilor şi adulţilor în egală masură, care se confruntă cu: 1. anxietate la stomatolog; 2. reflex accentuat de vomă; 3. sensibilitate dentară; 4. dificultăți la anestezie; 5. probleme stomatologice complexe; 6. teamă de ace; 7. timp limitat pentru lucrări dentare complete; 8. experiențe stomatologice traumatizante; 9. dificultatea în controlarea mișcărilor. Sedarea poate fi de mai multe tipuri: 1. Ușoară 2. Medie 3. Profundă 4. Totală. Primele două tipuri de sedare sunt asemănătoare stării uşor euforice induse de alcool, pacientul este conştient şi poate executa instrucţiunile stomatologului, însă are corpul amorţit. Sedarea conștientă ajută la relaxarea pacientului în timpul unei proceduri stomatologice.  Medicul dentist  poate administra un agent anti-anxietate sau sedativ în combinaţie cu un anestezic local pentru durere.  În timpul desfăşurării procedurii pacientul rămâne calm însă este conştient, raţional şi răspunde la stimuli. Aceasta este deosebit de utilă în cazul pacienţilor care suferă de anxietate, copiilor necooperanţi; se poate folosi ca tehnică adjuvantă în rezecţia apicală sau extracţia molarului de minte. Sedările se pot realiza pe cale orală, intravenoasă sau prin  inhalosedare . În următoarele două tipuri de sedare pacientul alternează între starea de conştienţă şi cea de pierdere a conştienţei sau pacientul este chiar complet adormit şi nu simte nimic. Aceste sedări se obţin pe cale intravenoasă, iar recuperarea se face rapid, în aproximativ 15 minute. Înainte de a decide ce tip de sedare este potrivită pentru tine sau pentru copilul tău, programează o consultație la medicul stomatolog.
Citește articolulShare